Publicistică & Critică & Istorie literară

Mihai Iovănel (n. 1979), critic și istoric literar. A studiat la Facultatea de Litere a Universității București, unde a obținut în 2011 doctoratul în filologie. Este cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. Face parte din echipa de coordonare și revizie a lucrărilor Dicționarul literaturii române (I-II, 2012) și Dicționarul general al literaturii române, ediția a II-a (I-V, 2016-2019; 3 volume în curs de apariție). A scris cronici și eseuri…

Ca om, poetul respiră exuberanţă în faţa lumii exterioare, fiind format în spaţiul liber al naturii. Prin cultură, el se instalează cu voluptate în mit, intuind vârste şi realităţi preexistente, sau transpunând în viziuni mitice prezentul. Truverul e însă mai personal, mai reliefat decât reflexivul, drept care lirismul său apare dominator, preponderent faţă de tentaţia ideilor, în toate cazurile, chiar în momentele depresive, peste confesiunile lui Horia Zilieru se arcuiesc raze de soare. Încă…

Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933 în Chiojdeanca, (Prahova). A studiat la Liceul „I.L. Caragiale” din Ploieşti şi a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti şi Iorgu Iordan. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, condusă de profesorul Şerban Cioculescu (1969). Colaborează între 1956-1962 în „Colectivul Eminescu”al Academiei Române condus de Perpessicius. În…

Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933 în Chiojdeanca, (Prahova). A studiat la Liceul „I.L. Caragiale” din Ploieşti şi a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti şi Iorgu Iordan. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, condusă de profesorul Şerban Cioculescu (1969). Colaborează între 1956-1962 în „Colectivul Eminescu”al Academiei Române condus de Perpessicius. În…

Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933 în Chiojdeanca, (Prahova). A studiat la Liceul „I.L. Caragiale” din Ploieşti şi a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti şi Iorgu Iordan. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, condusă de profesorul Şerban Cioculescu (1969). Colaborează între 1956-1962 în „Colectivul Eminescu”al Academiei Române condus de Perpessicius. În…

George Banu este eseist și profesor universitar de studii teatrale. Stabilit la Paris din 1973. Ales de trei ori președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, este în prezent președinte de onoare al acesteia. Este, de asemenea, președintele Premiului Europa pentru teatru. A primit de trei ori premiul pentru cea mai bună carte de teatru în Franța. A fost de două ori laureat al UNITER, iar în 2007 a primit Premiul Prometheus pentru întreaga activitate. În 2014 a primit…

ANDREEA RĂSUCEANU este scriitoare și critic literar. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1998–2002), secția română-engleză. În anul 2009 a devenit doctor în filologie cu lucrarea Mahalaua Mântulesei, drumul către modernitate, în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii (UB). Între 2010 și 2013 a beneficiat de o bursă postdoctorală POSDRU, incluzând un stagiu de șase luni la Universitatea Sorbonne – Paris 3, finalizată cu lucrarea Bucureștiul lui Mircea…

De fiecare dată când am vizitat un loc străin, indiferent dacă am stat două săptămâni sau două zile, în cadrul celebrelor city-break-uri, am observat, am notat, am scris articole pe care le-am publicat în principal în paginile revistei pe care o îndrăgesc cel mai mult, alături de care mă regăsesc de un deceniu și jumătate (Revista 22), dar și pentru diverse alte site-uri, unele de turism, altele promovând lectura și filmele. De fiecare dată când plec în vacanță îmi iau un carnet în care…

Phyllis Rose (n. 1942) este critic literar, biografă, eseistă și profesoară. Și-a luat doctoratul la Harvard și a predat pentru scurtă vreme la Harvard și Yale, apoi la Wesleyan University și Berkeley University of California. Dintre principalele lucrări publicate: Woman of Letters: A Life of Virginia Woolf (1978), Writing of Women: Essays in a Renaissance (1985), The Year of Reading Proust: A Memoir in Real Time (1997), Alfred Stieglitz: Taking Pictures, Making Painters…

Henri Troyat (1911-2007), scriitor francez de origine rusă, este autorul a numeroase romane de succes (cum ar fi Destine, Familia Eygletière, Paingul, Sfîrșit de vacanță), nuvele, piese de teatru, biografii (Dostoievski, Pușkin, Tolstoi, Petru cel Mare, Ivan cel Groaznic, Baudelaire, Balzac etc.). A fost distins cu mai multe premii literare, ‘ntre care și prestigiosul Premiu Goncourt (1938). În 1959 a fost ales membru al Academiei Franceze. De același autor, la Editura Polirom a apărut…

Originalitatea acestui studiu constă în interpretarea strălucită a alegoriei animaliere a lui Cantemir, bazată pe o vastă documentare si pe o metodologie riguroasă. Imaginarul simbolic zoomorf studiat este de două ori important pentru istoria culturală: odată pentru referintele multiple la semnificaţiile pe care acest univers le-a cunoscut din Antichitate, până în Evul Mediu și Renaștere; a doua oară, pentru comparaţiile pe care autorul le propune cu realităţile simbolice, scriptice si…

Articolele ce alcătuiesc volumul de față au fost scrise între anii 1950 și 1986 și publicate în „Îndreptar”, „Bună Vestire”, „Unirea Almanac”, „Calea noastră” și „Perspective”. Le-am structurat în patru capitole. Tema cel mai des abordată este „cangrena emigrației noastre: neunirea”, însoțită de avertismentul că „promovând suspiciuni, acuze, denunțuri, supușii statului se fac, ei între ei, și mai supuși. Într-un astfel de climat crește sistemul totalitar”. Pr. dr. Ioan-Irineu Fărcaș

În rătăciri periodice, ne dovedim incapabili să măsurăm echilibrat statura marilor noștri scriitori. Pe Eminescu îl urcăm atât de sus, încât nu ni se poate reproşa că nu-l mai auzim, pe Caragiale ni-l asumăm necondiţionat, căci astfel nu mai trebuie să facem nimic pentru a-i contrazice diagnosticul... E, în fond, o chestiune de scară. Se pare, o spun din nou, că avem o problemă cu aproximarea dimensiunii umane a figurilor memorabile din cultură şi istorie. [...] În 1989, eram bibliograf la…

RĂZVAN VONCU (n. 1969), critic şi istoric literar, este conferențiar universitar doctor la Departamentul de Studii Literare al Facultăţii de Litere, din cadrul Universităţii din Bucureşti. Predă istoria literaturii române şi balcanologie. Este autorul a 16 cărţi, dintre care menţionăm Secvenţe literare contemporane (2001, ed. a II‑a – 2010), Orizonturi medievale (2003), Despre Preda (2003), Eseuri critice (2006), Fragmente de noapte (2008), Un deceniu de literatură română (2009), Zece studii…

ION POP (n. 1 iulie 1941, Mireşu Mare, jud. Maramureş). A fost profesor la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1964-2007). A condus, ca redactor-şef şi director, revista studenţească de cultură Echinox (1969-1983). A lucrat ca asistent asociat la Universitatea Sorbonne Nouvelle-Paris 3 (1973-1976), iar între anii 1990-1993 a activat ca director al Centrului Cultural Român din capitala Franţei. La 26 noiembrie 2015 a fost ales membru corespondent al Academiei…

Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933 în Chiojdeanca (Prahova). A studiat la Liceul „I.L. Caragiale” din Ploieşti şi a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti şi Iorgu Iordan. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, condusă de profesorul Şerban Cioculescu (1969). Colaborează între 1956-1962 în „Colectivul Eminescu”al Academiei Române, condus de Perpessicius. În…

Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933 în Chiojdeanca (Prahova). A studiat la Liceul „I.L. Caragiale” din Ploieşti şi a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti şi Iorgu Iordan. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, condusă de profesorul Şerban Cioculescu (1969). Colaborează între 1956-1962 în „Colectivul Eminescu”al Academiei Române, condus de Perpessicius. În…

Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933 în Chiojdeanca (Prahova). A studiat la Liceul „I.L. Caragiale” din Ploieşti şi a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti şi Iorgu Iordan. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, condusă de profesorul Şerban Cioculescu (1969). Colaborează între 1956-1962 în „Colectivul Eminescu”al Academiei Române, condus de Perpessicius. În…

Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933 în Chiojdeanca (Prahova). A studiat la Liceul „I.L. Caragiale” din Ploieşti şi a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti şi Iorgu Iordan. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, condusă de profesorul Şerban Cioculescu (1969). Colaborează între 1956-1962 în „Colectivul Eminescu”al Academiei Române, condus de Perpessicius. În…

Claudiu T. Arieșan este un clasicist cu preocupări moderne, în prezent Conf. univ. dr. la Colectivul de Filologie Clasică din cadrul Universității de Vest Timișoara. A publicat: Hermeneutica umorului simpatetic. Repere pentru o comicologie românească (1999), Între surâs și rugăciune. Modele culturale din comicologia clasică și patristică (2004), Geneza comicului în cultura română (2010) – toate distinse cu Premii ale Uniunii Scriitorilor. Ca filolog clasic, a scris despre Cetatea literară a…

„Toată Divina Comedie dovedeşte că religiozitatea lui Dante n-a fost niciodată abandonare, extaz, beţie contemplativă, ca la mistici, ci o cucerire intelectuală şi raţională, cu toate consecinţele pe care o asemenea poziţie le presupune în sfera speculativă; şi, totodată, ea n-a sufocat la el, ca la asceţi, ci dimpotrivă a întărit simţul valorilor vieţii păminteşti şi, în consecinţă, al datoriei şi al responsabilităţii, individuale şi colective, de aplicat pe cont propriu şi în societate.”…

„Omul medieval vede simboluri peste tot. Pentru el existenţa nu e făcută din elemente, energii şi legi, ci din forme. Formele se exprimă pe ele inseşi, dar mai ales indică altceva, mai înalt, şi pînă la urmă însăşi înălţimea, pe Dumnezeu şi lucrurile eterne. De aceea orice formă devine un simbol şi îndreaptă privirile spre ceea ce o depăşeşte. S-ar putea spune, mai precis, că ea provine din ceva superior, situat dincolo.” (Romano Guardini)

„Divina Comedie este un poem didactic enciclopedic, în care ne este prezentată la un loc întreaga ordine universală fizico-cronologică, etică şi istorico-politică; ea este apoi o operă de artă care imită realitatea, în care sînt reprezentate toate domeniile imaginabile ale trecutului şi prezentului, măreţia sublimă şi josnicia vrednică de dispreţ, istoria şi legenda, tragicul şi comicul, omul şi peisajul; ea este, în sfirşit, istoria devenirii şi mîntuirii unui singur om, a lui Dante, şi ca…

Prin Bucuriile și capcanele lecturii, autorul romanului Clepsidra (EuroPress, 2010) și al savuroaselor povestiri din Partida de canasta (Polirom, 2005) și O adevărată familie (Adenium, 2013) ne invită, de astă dată, la o incursiune în lumea vastă și pasionantă a cărților. Cititorul este ghidat să descopere frumuseți, idei, concepte, armonii, reflecții, paradoxuri, uneori mai puțin cunoscute, care fac parte din marele parcurs al culturii scrise și al istoriei lecturii. El se va intersecta în…

Întîlnirea unui scriitor şi critic de artă original cu unul din cei mai stranii şi mai talentaţi pictori suprarealişti conduce la un adevărat regal livresc, în care abundă simbolistica rosacruciană, masonică şi egipteană.

Cunoscut pe plan mondial ca inventator şi promotor al mişcării Dada, Tristan Tzara revine în actualitate datorită profesorului emerit Henri Behar, care şi-a consacrat douăzeci de ani din viaţă studierii şi publicării operei celui care a plonjat necondiţionat în Istorie, dar a refuzat pînă la capăt accepţiunea sartriană de literatură angajată.

Cartea de faţă prezintă unele studii şi eseuri despre Cioran apărute în câteva publicaţii de specialitate, începând cu anul 2011 până în prezent. Astfel, lucrarea nu este una sistematică, în genul celei publicată la Editura Trei în 2008 (Certitudinile unui sceptic – Emil Cioran) şi republicată la Editura Junimea în 2013, în limba franceză, revizuită şi adăugită. Ea conţine câteva articole scrise cu diverse prilejuri: simpozioane, sărbătorirea centenarului Cioran (2011) etc., dar care…

Studiile substanţiale pe care le-a scris despre Eminescu, acţiunea de promovare a operei şi personalităţii sale în epoca globalizării şi postmodernismului prin coordonare de ediţii, facsimilarea manuscriselor realizând visul de aur al lui Constantin Noica, repunerea în discuţie şi elucidarea unor aspecte controversate ale biografiei poetului (stabilirea cu mijloacele medicinii de azi a maladiilor de care a suferit), polemicile cu detractorii şi cu adepţii „despărţirii” de Eminescu demonstrează…

Subintitulată „Ghid al plimbărilor insolite pe urmele românilor celebri din Paris”, lucrarea acestui francez îndrăgostit de cultura română propune 15 itinerarii artistice, literare sau ştiinţifice “prin locurile unde suflă spiritul românesc la Paris”.

Ideea acestei lucrări vine pe seama unui proiect mai larg, pe care intenţionez să-l duc la bun sfârşit, Istoria literaturii române. In plus, Nichita Stănescu este poetul pe care l-am apreciat de la început şi pentru a cărui dispariţie prematură îmi pare atât de rău întrucât sunt curios, precum şi în cazul lui Mihai Eminescu, în ce direcţie s-ar fi dus opera lui atât de originală. Şi nici nu mi s-a părut prea bine analizat, până în prezent, la fel cum aş putea spune, între alţii, şi despre Ion…