Corespondenta completa (vol. I): 1607-1638

„Un lucru este sigur: filosofia lui Descartes nu are nimic din gindirea unui om solitar, in ciuda vietii retrase pe care autorul ei a ales s-o duca in Tarile de Jos. El s-a aflat intr-un contact viu cu principalii filosofi ai timpului sau, atit direct, prin scrisori, cit si prin agentii lor, de care este inconjurat. In general, si este viziunea care m-a ghidat in alcatuirea volumelor de fata, corespondenta lui Descartes seamana cu un cimp de batalie, in care Descartes nu numai ca verifica receptarea ideilor sale in Europa literelor, ci si contracareaza obiectiile stirnite de scrierile sale in diverse cercuri, pe care le cunoaste prin purtatorii lor de cuvint. Astfel, dincolo de rolul de laborator intelectual care le-a fost recunoscut, cred ca interventiile epistolare ale lui Descartes trebuie vazute uneori ca testarea unor pozitii filosofice originale intr-un peisaj saturat de vederi conventionale, alteori de-a dreptul ca o lupta in care cititorul modern este chemat sa recunoasca si sa identifice partile beligerante.” (Vlad Alexandrescu)