De-a dacii și romanii. O introducere în istoria limbii și etnogenezei românilor

în stoc
SKU
HU003504/1
Preț special 33.76 LEI Preț standard 45.00 LEI
Pe scurt

„Explicația că latinofonii – proto-românii – se retrăgeau în munți vreme de secole în timpul «invaziilor» este de o absurditate atât de mare, încât e uluitor că a putut fi acceptată de-atâta timp. Pentru ca o populație compactă să trăiască secole în munți, ar trebui să avem așezări atestate arheologic, fortărețe și drumuri.

Carpații nu pot fi străbătuți de-a lungul crestelor altfel zis, nici astăzi, cu excepția unor alpiniști puși pe record, nu s-ar putea merge de la sud la nord, de-a lungul piscurilor, din trecătoarea Brașovului spre Bucovina. O populație sărăcită, fugită în munți vreme de secole, și-ar pierde rapid unitatea lingvistică și am avea azi nații romanice distincte între Făgăraș și Maramureș.

Apoi, îngustele văi ale Carpaților nu prezintă, arheologic, absolut deloc urmele unei ocupări vechi din partea unei populații masive. La fel cum toponimia și hidronimia munților Carpați nu sunt romanice, ci majoritar slave.

Misterioasa populație a strămoșilor noștri care de-a lungul «mileniului de tăcere» (271–1241) e presupusă a fi trăit în munți, în vreme ce câmpia a fost ocupată secole la rând de goți, slavi și cumani, nu a lăsat nici o urmă!“ —DAN ALEXE

Mai multe informații
EdituraHumanitas
Ediția cărții I
ISBN 978-973-50-8216-1
Număr de pagini 264
Formatul cărţii 13 x 20 cm
Tip copertă broșată
Data apariției 2023
0
Rating:
0% of 100
Scrie o recenzie
Spune-ne părerea ta despre acest produsDe-a dacii și romanii. O introducere în istoria limbii și etnogenezei românilor
Rating-ul tău

„Explicația că latinofonii – proto-românii – se retrăgeau în munți vreme de secole în timpul «invaziilor» este de o absurditate atât de mare, încât e uluitor că a putut fi acceptată de-atâta timp. Pentru ca o populație compactă să trăiască secole în munți, ar trebui să avem așezări atestate arheologic, fortărețe și drumuri.

Carpații nu pot fi străbătuți de-a lungul crestelor altfel zis, nici astăzi, cu excepția unor alpiniști puși pe record, nu s-ar putea merge de la sud la nord, de-a lungul piscurilor, din trecătoarea Brașovului spre Bucovina. O populație sărăcită, fugită în munți vreme de secole, și-ar pierde rapid unitatea lingvistică și am avea azi nații romanice distincte între Făgăraș și Maramureș.

Apoi, îngustele văi ale Carpaților nu prezintă, arheologic, absolut deloc urmele unei ocupări vechi din partea unei populații masive. La fel cum toponimia și hidronimia munților Carpați nu sunt romanice, ci majoritar slave.

Misterioasa populație a strămoșilor noștri care de-a lungul «mileniului de tăcere» (271–1241) e presupusă a fi trăit în munți, în vreme ce câmpia a fost ocupată secole la rând de goți, slavi și cumani, nu a lăsat nici o urmă!“ —DAN ALEXE

Scriitor, lingvist, cineast și jurnalist, DAN ALEXE (n. 1961) are un Master’s Degree în Istoria Civilizațiilor de la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris. A studiat limbile iraniene în Afganistan și Asia Centrală, precum și pe cele din Caucaz, în special georgiana, cecena și limbile din Daghestan. A realizat filme documentare în Cecenia, Afganistan, Pakistan, Kosovo și Asia Centrală, dintre care două de mare succes și multipremiate despre dervișii urlători din Balcani și despre ultimii evrei din Afganistan. După ce a părăsit România în 1988, odată stabilit în Belgia, la Bruxelles, Dan Alexe a colaborat, ca ziarist freelance, cu BBC, Europa Liberă și publicațiile grupului german WAZ. A publicat teatru în România, texte despre Joyce și despre Cecenia în Franța, cronici turistice în Croația. La Humanitas i-au apărut: în 2014 (reed. 2021, revăzut și adăugit) volumul de proză scurtă Miros de roșcată amară și alte povestiri scandaloase, în 2015 (reed. 2021, revăzut și adăugit) volumul de eseuri pe teme lingvistice și culturale Dacopatia și alte rătăciri românești, iar în 2022 continuarea acestui volum, Babel: La început a fost Cuvântul. Blogul său, intitulat Dan Alexe’s Flea Market (https://cabalinkabul.com), este foarte urmărit în mediile culturale din România.