De bono coniugali

Pentru Sfântul Augustin, al cărui titlu l-am preluat pentru a-l pune în fruntea acestei cărți, căsătoria și familia sunt un bine. Ele fac parte din natura binelui, care este izvorul ființei, al vieții. De aceea bunurile conjugale, scria Sfântul Augustin, sunt: nașterea de prunci, fidelitatea și sacramentul. Dar toate acestea sunt părtașe și la ordinea iubirii și, de aceea, caritatea conjugală este temeiul celorlalte trei bunuri. În ea își găsește expresia cea mai profundă dorință umană, care este setea de fericire: „Fericirea nu e oare acel lucru pe care toți îl vor și nu e nimeni care să nu și-l dorească?” . Această carte s-a dorit să fie mai întâi un posibil răspuns la întrebarea cum își căutau oamenii din Țara Românească, bărbați și femei, fericirea în familie în veacul al XVII-lea. În acele vremuri, cuvântul este rostit rar, în afara contextelor teologice; și mai rar îl găsim învestit cu un sens. Violeta Barbu