De la refugiu la deportare. Marturii ale refugiatilor din Basarabia si Bucovina
ESTHER (ETTY) HILLESUM s-a născut în 15 ianuarie 1914 într-o familie de evrei din Middelburg (Țările de Jos). Din 1924 familia se mută la Deventer, unde tatăl, profesor de limbi clasice, devine director al liceului local. După încheierea studiilor liceale, Etty se mută la Amsterdam pentru a urma dreptul, apoi slavistica. La începutul anului 1941 îl cunoaște pe Julius Spier, fost discipol al lui Jung, psiholog, psihoterapeut și chirolog; la început este pacienta lui (cel mai probabil ideea ținerii unui jurnal a venit dinspre acesta, ca parte din terapie), apoi secretară, prietenă și iubită. Însemnările foarte intime din jurnal surprind, în paralel cu explorările spirituale ale tinerei de 27 de ani, viața de zi cu zi din Amsterdamul ocupației naziste, persecuțiile la care au fost supuși evreii și tăvălugul de neoprit al istoriei, căruia îi vor cădea victime într-un final și autoarea și întreaga ei familie. Caietele lui Etty, cu scrisul lor mărunt și greu de descifrat, au avut un destin complicat vreme de aproape patru decenii, până în anul 1981, când a apărut, în îngrijirea lui Jan G. Gaarlandt, prima selecție în neerlandeză a jurnalului, alături de o serie de scrisori trimise de ea, majoritatea din lagărul de tranzit Westerbork. Prima ediție integrală a fost publicată în 1986. Ulterior, jurnalul și scrisorile au fost traduse în engleză și în alte 24 de limbi. Pe lângă importanța istorică, scrierile lui Etty înfățișează o tânără de o inteligență și o sensibilitate aparte, nonconformistă, de o intensă compasiune și cu abordări feministe sofisticate. Vocea sa vine ca o completare „de maturitate“ a jurnalului Annei Frank. Etty Hillesum a murit pe 30 noiembrie 1943 la Auschwitz.
22 de interviuri din arhiva de istorie orală a Memorialului Sighet cu români refugiați din Basarabia și nordul Bucovinei. Ele arată drama celor care au fugit alungați de coșmarul deportării în Siberia de puterea comunistă de la Moscova și au fost după doar câțiva ani deportați în Bărăgan de puterea comunistă ajunsă în România. Alții au trăit ani de zile cu teama că vor fi siliți să se întoarcă, știind că îi așteaptă deportarea în Siberia.
Editura | Fundația Academia Civică |
---|---|
Colecție | Istorie orala |
Ediția cărții | II |
ISBN | 9786068924151 |
Traducător | Mariana Alexandru |
Număr de pagini | 288 |
Formatul cărţii | 13 x 20 cm |
Tip copertă | brosata |
Data apariției | 2021 |
Premii | Nobel 2010 |
Nou | Nou |
Validate your login