Douazeci de mii de leghe sub mari

Pentru cititorul de azi Jules Verne nu mai este furnizorul de informatie, de elemente de cunoastere privind oceanografia, biologia marina, ihtiologia… Jules Verne nu mai este nici colportorul celor mai noi date stiintifice, al avangardei tehnicii europene. Romanele sale – si cu precadere cel mai indragit dintre acestea, Douazeci de mii de leghe sub mari – sunt lectii de eliberare din sclavia ideologiilor, indreptare psihologice, convertite in discurs literar integral.

Douazeci de mii de leghe sub mari

In anul 1866, este organizata o expeditie alcatuita din capitanul Faragutt, canadianul Ned Land, faimosul naturalist francez Aronnax insotit de fidelul sau slujitor Conseil, care pornesc la bordul fregatei americane Abraham Lincoln in cautarea unui monstru marin. Scopul expeditiei este de a elibera marile de aceasta terifianta amenintare. Un an mai tarziu, Ned Land zareste monstrul care se deplaseaza cu mare viteza, iar fregata abia se poate tine dupa el. In lupta care se da pentru capturarea lui, animalul ataca vasul, si cei trei sunt azvarliti in mare reusind sa se refugieze pe spatele monstrului.

Atunci realizeaza ca monstrul este un submarin. Cei trei naufragiati sunt facuti prizonieri. Fac cunostinta cu echipajul misterios si cu Nemo, capitanul si creatorul submarinului Nautilus. In cele opt luni pe care cei trei prizonieri le vor petrece in submarin, capitanul Nemo le va dezvalui comorile bibliotecii si ale muzeului de pe Nautilus, hotarand sa intreprinda un tur al lumii oceanelor in care cei trei eroi au parte de multe surprize.