Erosstihuri

Eu port în mine-apusele iubiri 
ca pe-o otrava şi mă dor de ele 
şi ochi, şi oase, şi rărunchi, şi piele 
şi sufletul mâncat de ele. 

Tu tristă-mi stai de veghe şi te miri 
de cât mi-atărnă cioatele de grele, 
şi-ai vrea mai mult iubirea-mi să te-nşele 
decât s-o vezi cum suferă-n priviri... 

Dar eu te-am implorat să nu mă vrei 
şi nici n-ai vrut s-auzi, de parcă-n tine 
şi-a pus blestemul dragostei temei; 
măcar acum, când marea noapte vine, 
paharul meu de-ai înceta să-l bei, 
ne-ar fi, iubito, negrăit mai bine!