Skip to the beginning of the images gallery

Femeia stângace

în stoc

SKU

a225535

Preț special 33.00 LEI Preț standard 44.00 LEI

Pe scurt

Peter Handke se naște în decembrie 1942 în Griffen, un sat din regiunea Kärnten, situată în sudul Austriei. Mama sa, Maria, aparținea minorității slovene, iar tatăl său era un soldat de origine germană, pe care avea să-l întâlnească mai târziu, la vârsta adultă. După absolvirea liceului în Klagenfurt, se înscrie la facultatea de Drept a Universității din Graz, însă își abandonează studiile câțiva ani mai târziu, odată cu apariția romanului său de debut, Die Hornissen (1966). Se remarcă drept dramaturg neconvențional în momentul punerii în scenă a piesei de teatru Publikumsbeschimpfung (Insultarea publicului), care a avut un impact nemaiîntâlnit asupra spectatorilor. La vârsta de douăzeci și trei de ani este deja celebru, astfel că în 1966 prestigioasa grupare literară germană Gruppe 47 îl invită să participe la una dintre întâlnirile ei anuale. Printre scrierile sale de succes se numără Frica portarului înaintea loviturii de la 11 metri (1970, Editura Art 2019), Scurtă scrisoare pentru o lungă despărţire (1972, Editura Art 2019), Femeia stângace (1976, Editura Art 2021), Wunschloses Unglück (1972) – o nuvelă cu puternice nuanțe autobiografice, scrisă după sinuciderea mamei sale. Handke s-a remarcat, de asemenea, ca poet, eseist și scenarist (a colaborat cu regizorul german Wim Wenders pentru mai multe producții cinematografice). A primit numeroase premii literare (Premiul Franz Kafka – 2009, Premiul Ibsen – 2014), iar în 2019 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură.

Detalii

Premiul Nobel pentru Literatură

În timpul unei cine cu soțul ei, Bruno, proaspăt întors dintr-o călătorie de afaceri, Marianne are revelația clară a unui fapt: mai devreme sau mai târziu, Bruno o va părăsi. Pentru că nu vrea să înfrunte acest moment, care ar putea totuși să nu aibă loc niciodată, femeia decide să-și alunge soțul, să învețe să se descurce fără el și să-și crească singură copilul, lucruri care se dovedesc extrem de complicate și care o duc aproape de depresie.

Treptat însă, ceea ce părea o fugă din calea neprevăzutului vieții devine un act de eliberare. Marianne începe să accepte locuința apăsătoare, iar când se uită la oamenii din jur îi vede mai puțin amenințători și mai puțin indispensabili.

„Handke are o aversiune pentru întrebările obișnuite. Am putea spune că simte o nerăbdare genială în privința oamenilor. Pentru că nu poate, sau nu vrea să se împace cu felul lor lent de a fi, îi accelerează dincolo de psihologic.” The Times

„Fiecare cititor trebuie să decidă singur în privința lui Handke [...] Eu îl consider drept cel mai important scriitor de limbă germană de după cel de-al Doilea Război Mondial, alături de Paul Celan și Thomas Bernhard, un scriitor care te poate aduce în pragul nebuniei, dar care se străduiește în permanență să găsească modalități să pună în cuvinte condiția umană, rămânând perfect conștient de primejdiile, interioare și exterioare, care îi pândesc pe cei ambițioși și dornici să descopere.” Gabriel Josipovici

„Personajele lui Handke se străduiesc să vorbească, dar lupta cu propriile cuvinte le face și mai mute; e ca și cum au devenit parte dintr-o lume post-Holocaust în care totul trebuie reconstruit de la zero, chiar și limbajul.” The Guardian

Mai multe informații