Fiica haosului (seria Sabrina: Între lumină și întuneric, vol. 2)

Jumătate vrăjitoare, jumătate muritoare, Sabrina Spellman și-a acceptat în sfârșit latura întunecată. Cu fiecare zi, puterile ei sporesc, însă există un preț neașteptat de mare pe care trebuie să îl plătească. Hotărâtă să lase în urmă lumea muritorilor de la liceul Baxter, adolescenta în vârsta de 16 ani vrea să își desăvârșească educația la Academia Artelor Oculte și să își găsească locul printre colegii vrăjitori și vrăjitoare. O lume nouă se deschide înaintea ei, iar tânăra descoperă că lucrurile nu sunt chiar atât de simple precum își imagina. Prudence, Dorcas și Agatha îi sunt acum colege și, se pare, prietene, dar poate oare Sabrina să aibă încredere în ele? Și ce se întâmplă cu fermecătorul Nick Scratch? Vor trece sentimentele lui proba timpului?

O POVESTE NOUĂ ȘI ORIGINALĂ, NEÎNTÂLNITĂ ÎN SERIAL!

„Indiferent dacă ai văzut sau nu serialul, cartea aceasta te va surprinde cu o poveste încântătoare, personaje complexe, perspective multiple și scene deopotrivă amuzante și profunde. Un roman recomandat celor care adoră producția TV și/sau eroii bine conturați, dar și intrigile în care magicul și fantasticul se împletesc.” YA Books Central

„O poveste fermecătoare în care se întâlnesc supranaturalul și lumescul, încântătorul și înspăimântătorul!” VULTURE

„O aventură complicată, formidabilă, plină de senzații tari [...]. O grozăvie din care nu lipsește bucuria pură!” VOX

„Să nu fii niciodată prins plângând la școală! Denotă slăbiciune. Acest sfat este valabil mai ales într-o școală pentru vrăjitoare. Totuși, în noaptea în care fantomele au venit să-mi distrugă orașul, iată-mă acolo, la Academia Artelor Oculte, stând pe balconul cu vedere la statuia Satanei și abia ținându-mi în frâu lacrimile! Ma simțeam copleșită, aproape de marginea prăpastiei, dar trebuia să rezist. Aveam un plan. Familia mea și cu mine intenționam să-i protejăm pe muritorii din Greendale. Aveam un loc în care să-i ținem în siguranță. Doar că muritorul pe care-l iubeam cel mai mult nu voia să vină. Și nu-l puteam învinovăți.”