Hermetica Mirabilis

Melodia întâmpină sobră

versul sunând zurgălăi.

Înălţarea jumătăţii de cobră,

clopoţeii exaltă văpăi.

Otrava nu este crudă

reuşind să dresezi uniform.

Pielea plesneşte de nudă,

sânul mic, potrivit de enorm.

Daniel Pişcu s-a născut la 20 iunie 1954, în oraşul Lupeni, Hunedoara. Trăiește în Brașov. Absolvent în 1979 al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Universitatea Bucureşti. Profesor și bibliotecar. Membru al Cenaclului de Luni. Prezent în antologii de poezie, în ţară şi în străinătate. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și PEN România. A scris cărțile: Aide-mémoire, Scrisorile de acasă (premiul USR – Asociaţia Braşov, premiul pentru poezie la Festivalul „George Coşbuc”, Bistriţa-Năsăud), Titlul poemului este aforism (Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România), Poveste de iubire iubire (Mă chemau păsările), două ediții, Game (premiul revistei Tiuk!), ediția a II-a, sonoră, Cel mai mare roman al tuturor timpurilor (premiul revistei Tiuk!), Jucătorul de cărţi, Puţină adrenalină, Piaţa Sfatului/ La mele (eseuri), Poemul lui Nokia, Per amorem, Halucinogene, Haide – memmorie!, Efecte. Femeia femeie (poeme, ediție sonoră).