Hipercivilizaţiile şi prezenţa extraterestră pe Pământ
DAN D. FARCAŞ, născut în 1940, la Reşiţa, este absolvent de matematică şi fizică la Universitatea din Timişoara şi are un doctorat în matematică şi informatică la Universitatea din Bucureşti. Cursuri de informatică la firma IBM, Sophia Antipolis etc.
Informatician, din 1962, la Institutul politehnic din Timişoara, la primul calculator alfanumeric românesc, MECIPT-1, pe care a realizat şi simulări de reţele neuronale şi de sisteme biologice, în premieră pentru România. Începând din 1968, la CEPECA Bucureşti, el a predat cursuri de informatică, a condus şi a participat la numeroase proiecte de informatizare, unele de nivel naţional, în special în managementul sănătăţii, al cercetării şi al proceselor industriale. După 1990 a fost director la Institutul Român de Management, director şi director adjunct al Centrului de Calcul şi Statistică Sanitară (1992-2002, cu întreruperi), consilier temporar al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi expert al Comisiei Europene, pentru informatizarea ocrotirii sănătăţii în România. Cercetător principal I, consilier/expert I la Direcţia Generală de Politica Ştiinţei şi Management din Ministerul Cercetării şi Tehnologiei (1994-2000). Din 1991 membru corespondent, iar din 1993 membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale. Vicepreşedinte al Societăţii Române de Informatică Medicală în perioada 1991-2010. Membru fondator, în 2006, al Centrului de Studii pentru Ştiinţele de Graniţă, în cadrul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO. Din 2013, membru al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române. Din anul 1998 a fost vicepreşedintele, iar din 2011 este preşedintele Asociaţiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospaţiale Neidentificate (ASFAN).
A publicat în România şi străinătate peste 30 de cărţi, despre: informatică, eseuri filosofice, extratereştri, OZN-uri, memorialistică, SF etc., peste 1.200 de articole, majoritatea de popularizare, şi a participat la numeroase dezbateri radio şi TV, în ţară şi în străinătate.
Calculele arată că în Univers trebuie să fie multe locuri în care o civilizaţie asemănătoare cu a noastră putea să fi apărut, chiar și cu un miliard de ani în urmă. Reprezentanţii lor vor fi avut suficient timp pentru a ajunge pe Pământ și pentru a se manifesta aici. De ce nu îi vedem?
Prezenta carte este un eseu care analizează în detaliu cel mai probabil răspuns: ipoteza că, într-adevăr, au existat civilizaţii care au trecut prin stadiul în care suntem noi astăzi, au găsit și o cale să nu se autodistrugă, dar, după milioane de ani de evoluţie pașnică, s-au transformat în altceva, în hipercivilizaţii. Acestea, stăpânind spaţiul, timpul, dimensiunile, viaţa etc., puteau ajunge și rămâne în preajma Pământului încă de sute de milioane de ani.
Hipercivilizaţiile veghează asupra oricărei noi civilizaţii care se naște în Univers, dar intervenţiile în evoluţia acestora sunt minime, fără schimburi de tehnologii, ajutor, invazie etc., mai ales datorită imensei diferenţe între nivelurile de cunoaștere.
Cartea se adresează atât scepticilor, cu o pregătire știinţifică, cât și celor care cred în realitatea misterelor care ne înconjoară; atât celor neinformaţi, cât și celor familiarizaţi cu problemele expuse; în mod foarte special, se adresează celor care simt că le pasă de viitorul civilizaţiei pământene. (Dan D. Farcaș)
| Editura | Scoala Ardeleana |
|---|---|
| Colecție | Noua Spiritualitate |
| ISBN | 9786067974928 |
| Număr de pagini | 412 |
| Formatul cărţii | 13 x 20 cm |
| Tip copertă | brosata |
| Data apariției | 2020 |