Identități ucigașe

Prefaţă de Florin Oprescu

De la Socrate şi faimosul său îndemn „Cunoaşte-te pe tine însuţi!”, definirea identităţii a fost o problemă primordială a filosofiei. Pornind de la enigma identităţii personale, Amin Maalouf îşi propune să înţeleagă de ce atâţia oameni comit astăzi crime în numele identităţii lor religioase, etnice, naţionale sau de altă natură. De ce afirmarea de sine – a unei persoane, a unei etnii, a unei comunităţi – este însoţită atât de adesea de negarea celuilalt? A fost aşa dintotdeauna sau tensiunile sociale şi exploziile de violenţă cauzate de apartenenţele colective sunt o problemă specifică epocii actuale? Reflecţie lucidă marcată de nelinişte, dar şi de speranţă, Identităţi ucigaşe exprimă tocmai un refuz de a crede că ar exista o lege a naturii sau a istoriei care ne condamnă să ne ucidem între noi în numele identităţii noastre.

Romancier prolific, tradus în peste douăzeci de limbi, Amin Maalouf (n. 1949, la Beirut) a debutat în 1983, cu eseul Cruciadele văzute de arabi. I-au urmat curînd romanele Leon Africanul (1986), Samarkand (1988), pentru care i se decernează Prix des Maisons de la Presse, Grădinile luminii (1991), Primul secol după Beatrice (1992), Stînca lui Tanios (1993), distins cu prestigiosul Premiu Goncourt, Scările Levantului (1996) şi Periplul lui Baldassare (2000), pentru care i-a fost acordat Premiul Jacques Audiberti d’Antibes. A publicat, de asemenea, mai multe volume de eseuri, dintre care amintim Identităţi ucigaşe (1998) şi Naufragiul civilizaţiilor (2019). În 2010 i-a fost decernat Premiul Prinţul de Asturias pentru Literatură. În 2011 a devenit membru al Academiei Franceze. La Editura Polirom au apărut, unele în mai multe ediţii: Stînca lui Tanios, Primul secol după Beatrice, Grădinile luminii, Scările Levantului, Samarkand, Periplul lui Baldassare şi Naufragiul civilizaţiilor.