Închisoarea de la Râmnicu Sărat în sistemul penitenciar românesc (1862-1947)

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Prefaţă de Florin Müller
Postfaţă de Cosmin Budeancă

„Un excurs al biografiei de cercetare care arată cum totdeauna drumul cel mai dificil (nu doar în cercetare, ci și în viață) este însoțit de succes și este cel mai sigur către aflarea adevărului, atâta cât există în cercetarea istorică. Lucrarea abordează, după incipitul biografiei de cercetare, natura sistemului penitenciar românesc și nașterea spațiului concentraționar de la Râmnicu Sărat. Ceea ce este la început un arest devine în timp o mare închisoare de drept comun, dar – lucrul cel mai important pentru istorici – pentru deținuții politici, fie ei legionari sau comuniști, un spațiu al damnării politice și sociale.” (Florin Müller)

„Cunoscând într‑o oarecare măsură tema, am avut unele îndoieli cu privire la modul în care s‑ar fi putut finaliza cercetarea, deoarece sursele potențiale disponibile pentru perioada avută în vedere erau, după cunoștințele mele, relativ limitate. Am fost însă foarte plăcut surprins să constat că Marius Neculae a dovedit o capacitate extraordinară de a identifica și a exploata surse de informații extrem de relevante și diverse, rezultatul fiind unul care atinge un înalt standard de profesionalism academic, dar, printr‑un limbaj agreabil, se păstrează în zona accesibilă cititorilor interesați de istorie.” (Cosmin Budeancă)

Marius Neculae (n. 5 mai 1979, Râmnicu Sărat), muzeograf, licențiat în istorie al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (2002), doctor în istorie al Universității din București (2022), expert acreditat de Ministerul Culturii pe domeniul „Bunuri arheologice și istorico‑documentare: istorie modernă și contemporană”, profesor de istorie, director la Muzeul Municipal Râmnicu Sărat (aprilie 2007 – iunie 2009 și decembrie 2009 – ianuarie 2020), muzeograf la Muzeul Național de Istorie a României (din ianuarie 2020). Domenii de interes: istorie modernă și contemporană, numismatică (secolele XV‑XVIII) și sigilografie. A publicat studii și articole pe teme din aceste domenii în buletine științifice precum: Mousaios, Analele Buzăului, Revista de cercetări arheologice și numismatice, Țara Bârsei, Cercetări numismatice, Muzeul Național și Acta Moldaviae Meridionalis. Autor de volume (cel mai recent, Râmnicenii și Revoluția Română din 1989, Mega, Cluj‑Napoca, 2016) și al capitolelor privind simbolurile de stat ale României în Panorama comunismului în România (ed. Liliana Corobca, Polirom, Iași, 2020) și Panorama postcomunismului în România (ed. Liliana Corobca, Polirom, Iași, 2022).