Industria liniștirii adulților

„Să treci prin poezia Anastasiei Gavrilovici se aseamănă cu momentele de exasperantă lentoare a apusurilor peste metropole, de o frumusețe copleșitoare, în culori de neînțeles, și care te strivesc. Știi totuși că toată această explozie policromă se naște din chimii cu nume complicate, că lumina trecând prin infernul gazelor celor mai toxice își găsește calea să se joace de-a mirajul. Și mai știi că substanțele acestea te vor ucide în cele din urmă, în cea mai perversă tranzacție. De aceea, Industria liniștirii adulților are forța monolitică a unei cărți — aș risca să spun asta — reper.”

Rita Chirian

„«Micile și marile bucurii/ nuanțele emoționale» au de fiecare dată la Anastasia Gavrilovici ceva din consistența unor tușe fine; difuze, liniile identitare ale poemelor își demontează mecanismele de funcționare cu o alertețe senzorială gata mereu să capteze subtilități; decisiv e, de fiecare dată, unghiul, dimensiunea fotografică a lucrurilor, pe care volumul le recuperează cu un soi de hedonism vizual. La fel cum, și-ntr-un plan ceva mai larg, acuitatea de acest gen a textelor sale structurează câteva «studii» contemporane extrem de percutante prin sfera lor de atenție; perspicacitatea vizuală de care vorbeam mai sus, și care cred că e arma cea mai puternică a poemelor acestui debut, se traduce într-o serie de secvențe în care schițele intime amintite anterior fac tranziția spre o plajă ceva mai largă, aceea a alienării civilizației și a decadenței lucrurilor pe care volumul le colectează cu multă maturitate și cu o intuiție militantă.”

Andreea Pop