Inghititorul de sabii

Dupa 20 de ani de la primul Razboi Mondial, se intoarce acasa, batran si sarac, fosta stea a arenelor europene, maestrul Michel supranumit “minunea Gherlas”. Vine in urbea natala uitata de lume, cu mahalale sarace, si cu o protipendada limitata, rapace si corupta. Cine sa-i inteleaga arta? Din “cineva” devine - nu un “nimeni”- ci “un nimic”, injosit, bataia de joc a concetatenilor sai limitati si agresivi. Averea lui este doar trecutul ignorat de toti. Prezentul? Un chin trait printre gunoaie si imbranceli, alaturi de alti doi nefericiți ca si el: Valentin un circar mai tanar, echilibrist pe sarma, celebru si el candva prin capitalele Europei, acum bolnav de moarte, si Orbul, un veteran de razboi batjocorit de derbedeii orasului dar si de autoritati. Singura lumina este adusa in acest peisaj de Pustiul, un copil orfan, martor tacut al jocului dement dintre viata si moarte. Fata in fata cu acest trio al deznadejdii se afla autoritatile civile si militare, arogante si patriotarde pana la cinism si crima. Valentin se sinucide, Michel este umilit, imbatat cu forta si calcat in picioare la o petrecere a ofiterilor. Fuge! Pe drum este provocat de cateva catane abrutizate, care cred ca batjocoresc povestea cu inghititul sabiilor si ii ofera o baioneta. Ajuns la capatul rezistentei sufletesti, fostul rege al arenelor accepta sacrificiul. Inghite baioneta si o scoate din gat siroind de sange. Se prabuseste sub afisul marilor sale succese de odinioara. Doar copilul, cu toba lui uriasa, ramane sa duca in lume povestea acestor destine frante intr-o lume nedreapta, sfasiata in duelul dintre extazul succesului si decaderea tragica, infratita cu umilinta si prostia agresiva.