Intre veghe si vis. Fragmente romantice

 "Rareori nevoia vitala de a integra totul, de a crede in coexistenta a tot ce exista si intr-un viitor in care orice separatie va lua sfarsit printr-o reintoarcere la armonia absoluta, rareori aceasta fundamentala nazuinta spre unitate a fost atat de inradacinata intr-o fiinta omeneasca. Intreg Novalis, cu infinita suplete a observatiilor sale, vastitatea informatiei, varietatea gandirii sale ni se lamureste prin aceasta nevoie si isi afla aici punctul de convergenta a multiplelor sale cai." (Albert Béguin, 1939) 

"Scriitor, savant si filozof, Novalis nu e doar poetul «florii albastre» pe care l-a retinut traditia. El ne-a lasat o importanta opera teoretica fragmentara care isi afla locul alaturi de Reflectiile lui Pascal si Fragmentele postume ale lui Nietzsche.[...] Reluand pe cont propriu traditia seculara a magiei si a armoniei universale, Novalis inventeaza in egala masura, scurtcircuitand gandirea dialectica, cateva forme si probleme ale modernitatii: scriitura fragmentului, medicina filozofica, fiziologia artei. Poet si ganditor, la intretaiere de drumuri, el ramane figura cea mai eminenta pe care ne-a lasat-o utopia romantica a transmutatiei artistice a realului." (Olivier Schefer, 2005)