Istoria sexualității (vol. II): Folosirea plăcerilor

în stoc
SKU
a299120
89.00 LEI
Pe scurt

Istoria sexualității trebuia să aibă șase volume. Michel Foucault nu a mai apucat să scrie decât patru. Doar trei au fost publicate în timpul vieții sale (între 1976 și 1984): Voința de a ști, Folosirea plăcerilor, Grija de sine. Al patrulea volum, Mărturisirile cărnii, a apărut postum în Franța abia în 2018. Seria apare pentru prima dată în traducere integrală în colecția ”FilosoFii Academos”, sub îngrijirea lui Bogdan Ghiu.

Cum a devenit experiența sexuală o problemă morală în Occident?

Folosirea plăcerilor continuă să investigheze sursele sexualității occidentale, oprindu-se la modul în care tehnicile erotice (și de viață) au fost percepute de către grecii antici.

Studiind experiența sexualității, mi‑am dat treptat seama că există în toate societățile niște tehnici care le permit indivizilor să efectueze, prin propriile lor puteri, un anumit număr de operații asupra propriilor corpuri, asupra propriilor suflete, asupra propriilor gânduri, asupra propriei conduite, astfel încât să se transforme pe ei înșiși, să se modifice pe ei înșiși și să atingă un anumit grad de perfecțiune, de fericire, de puritate, de putere supranaturală etc. Acest soi de tehnici „tehnici“ sau „tehnologie de sine”. Michel Foucault

MICHEL FOUCAULT (1926–1984), filosof, istoric al ideilor, scriitor și critic literar francez, a lăsat posterității o operă cu puternice ecouri în filosofia și istoria științei, în psihanaliză, în sociologie și lingvistică.
A absolvit École Normale Supérieure, unde a studiat filosofia cu Merleau-Ponty, și Universitatea Sorbona, obținând trei licențe: în filosofie (1948), în psihologie (1950) și în psihopatologie (1952). Între 1954 și 1960 a predat franceză la Universitatea din Uppsala, lucrând apoi pentru scurte perioade de timp la universitățile din Varșovia, Hamburg și Tunis. A revenit în Franța, unde a predat filosofie la Universitatea Clermont-Ferrand și la Universitatea Paris VIII, iar din 1970 a fost profesor la Collège de France.
Printre cărțile sale se numără: Nașterea cliniciiArheologia cunoașteriiCuvintele și lucrurileOrdinea discursuluiGuvernarea de sine și guvernarea celorlalțiAnormalii etc. De același autor, la Editura Trei au mai apărut Istoria nebuniei în epoca clasică și Discursul filosofic.

Mai multe informații
EdituraTrei
Colecție FilosoFii
ISBN 9786064031594
Traducător Bogdan Ghiu, Mădălina Ghiu
Număr de pagini 410
Formatul cărţii 15 x 21,3 cm
Tip copertă cartonată
Data apariției 2026
0
Rating:
0% of 100
Scrie o recenzie
Spune-ne părerea ta despre acest produsIstoria sexualității (vol. II): Folosirea plăcerilor
Rating-ul tău

Istoria sexualității trebuia să aibă șase volume. Michel Foucault nu a mai apucat să scrie decât patru. Doar trei au fost publicate în timpul vieții sale (între 1976 și 1984): Voința de a ști, Folosirea plăcerilor, Grija de sine. Al patrulea volum, Mărturisirile cărnii, a apărut postum în Franța abia în 2018. Seria apare pentru prima dată în traducere integrală în colecția ”FilosoFii Academos”, sub îngrijirea lui Bogdan Ghiu.

Cum a devenit experiența sexuală o problemă morală în Occident?

Folosirea plăcerilor continuă să investigheze sursele sexualității occidentale, oprindu-se la modul în care tehnicile erotice (și de viață) au fost percepute de către grecii antici.

Studiind experiența sexualității, mi‑am dat treptat seama că există în toate societățile niște tehnici care le permit indivizilor să efectueze, prin propriile lor puteri, un anumit număr de operații asupra propriilor corpuri, asupra propriilor suflete, asupra propriilor gânduri, asupra propriei conduite, astfel încât să se transforme pe ei înșiși, să se modifice pe ei înșiși și să atingă un anumit grad de perfecțiune, de fericire, de puritate, de putere supranaturală etc. Acest soi de tehnici „tehnici“ sau „tehnologie de sine”. Michel Foucault

MICHEL FOUCAULT (1926–1984), filosof, istoric al ideilor, scriitor și critic literar francez, a lăsat posterității o operă cu puternice ecouri în filosofia și istoria științei, în psihanaliză, în sociologie și lingvistică.
A absolvit École Normale Supérieure, unde a studiat filosofia cu Merleau-Ponty, și Universitatea Sorbona, obținând trei licențe: în filosofie (1948), în psihologie (1950) și în psihopatologie (1952). Între 1954 și 1960 a predat franceză la Universitatea din Uppsala, lucrând apoi pentru scurte perioade de timp la universitățile din Varșovia, Hamburg și Tunis. A revenit în Franța, unde a predat filosofie la Universitatea Clermont-Ferrand și la Universitatea Paris VIII, iar din 1970 a fost profesor la Collège de France.
Printre cărțile sale se numără: Nașterea cliniciiArheologia cunoașteriiCuvintele și lucrurileOrdinea discursuluiGuvernarea de sine și guvernarea celorlalțiAnormalii etc. De același autor, la Editura Trei au mai apărut Istoria nebuniei în epoca clasică și Discursul filosofic.