Istorii (ne)spuse. Strategii de supravieţuire şi integrare socioprofesională în familiile foştilor deţinuţi politici din Europa Centrală şi de Est în anii ´50-´60

„Măsurile represive directe sau indirecte luate de regimurile comuniste împotriva celor consideraţi inamici sau împotriva familiilor acestora şi efectele derivate din ele fac parte dintr-o realitate cu care sute de milioane de oameni s-au confruntat. Iar traumelor fizice şi psihice îndurate de foştii deţinuţi în închisori li se adaugă cele cărora au trebuit să le facă faţă atît ei, cît şi familiile lor timp de zeci de ani: marginalizarea socială, teama permanentă de posibile represalii ş.a. Ei au fost nevoiţi să trăiască cu un stigmat al «impurităţii», să accepte că sînt o categorie aparte, inferioară. Din nefericire însă, după schimbările de regimuri politice, măsurile reparatorii şi compensatorii pentru suferinţele îndurate nu au reuşit să restabilească echilibrul care a fost rupt cu brutalitate, schimbîndu-le dramatic vieţile.” (Cosmin Budeancă)