La limită

Limita despre care vorbește în acest volum Teona Farmatu nu e doar una personală. Poezia Teonei e o acumulare de limite multiple, ea radiografiază toate ipostazele contemporane comune care ne conduc spre experiența limitei. La limită e o combinație decisivă de revoltă și tandrețe, o tandrețe care-și face loc constant în preajma furiei – această pereche organică dă, de altfel, greutatea și originalitatea vocii Teonei. Iată un debut radical și atoatecuprinzător care operează mutații în perspectiva feministă din poezia contemporană românească. O transformă într-o luptă și într-un limbaj aferent pline de această tandrețe și, în sfârșit, de solidaritate. Svetlana Cârstean

Volumul Teonei Farmatu aduce în față o construcție superbă, în care prezențele femeilor și ale corpurilor non-normative sunt îmbrățișate de o voce pe cât de tandră, pe atât de furioasă. Forța și vulnerabilitatea rețin în memoria somato-textuală poveștile bunicilor, ale mamelor, ale femeilor fără adăpost, care se întâlnesc în spații și temporalități de refugiu din fața sistemului care dezbină. Aceste poeme-revoltă conturează modalități de rezistență, bazate pe moduri de a fi la limită și totuși împreună cu celelalte copuri (non)umane, moduri de a locui prin îngrijire spații reparative, moduri de a fi împreună cu celelalte și ceilaltx. Un volum ca un adăpost, un îndemn splendid la nesupunere. Anastasia Fuioagă

Teona Farmatu (n. 1999) s-a născut la Piatra-Neamț. A absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca (secția română-franceză), unde a urmat și un masterat în cercetare literară. A fost una dintre rezidentele Drama5 – rezidență de scriere dramatică, ediția a 7-a (2022), din cadrul teatrului Reactor de creație și experiment, unde a scris textul Fiecare cu spațiul său. În 2023, a fost una dintre artistele multidisciplinare din proiectul de digitalizare a arhivei artistice a Teatrului Național „Aureliu Manea“ din Turda. Scrie cronică literară și activează în cercetarea academică. Momentan lucrează la un doctorat despre poezia modernă franceză tradusă în română la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. A fost redactor-șef al revistei Echinox.