Leopard cu dresuri de matase neagra

Aproape (neo)gotic, aproape (rouge & noir, Doina Roman se întoarce la o dragoste mai veche, Poezia. Este un fel de călătorie în timp, dacă vreți, observându-se autoreferențial că poezia poate fi găsită unde nici nu gândești, finalul manuscrisului fiind punere în abis, oarecum nietzschean: „Mi s-a acrit de poezie,/ domnule./ Și mie de dumneata,/ doamnă./ Atunci, să ne spunem adio,/ domnule./ Adio, doamnă,/ poezia mea”, pios omagiu, poate, dispariției recente a lui Jane Birkin, nemuritoare în duetul cu Serge Gainsbourg, Je t’aime moi non plus!, unde cuvintele au tot atâtea gheare, cât tandrețe! Așadar, nu se întoarce numai cu lapte și miere, titlul cărții este sugestiv, se dă târcoale literar- feline, cu unduiri erotice paradoxale, uneori, Erotismul (-Regretul) fiind însă, probabil, punctul forte al manuscrisului, cu tensiuni generate de forțe misterioase, ca în fantasticul sud-american.

Adi G. Secară

Doina Roman, născută în Ploiești, a absolvit Business Administration la Open University Business School, Regatul Unit. A lucrat pentru Agenția de Presă REUTERS și în prezent se ocupă de afaceri. Conduce revista literară Utopiqa, este membru al Uniunii Scriitorilor din România și a debutat în 2014 cu romanul Pragul, publicat la Editura Tracus Arte, tradus mai târziu și în Noua Zeelandă. Au urmat: Maestrul și jumătate lebădă (poezie), romanele Pragul 2 – Umbra martor, Pragul 3 – Ultimul trimis Oserp, Prea mulți zei pentru un deșert și Fata cea mică a timpului. Premii obținute: RomCon – Premiul pentru cea mai bună carte de debut în volum (2015); Premiul CHRYSALIDE. Dortmund, Germania, SESF (2017); Premiile Vladimir Colin, ediția a VII-a, București – Premiul pentru cea mai bună carte la categoria New weird, Dark fantasy, Gothic, Horror (2017); RomCon – Premiul pentru cel mai bun roman al anului 2017 (2018); Premiul I la concursul internațional pentru proză scurtă, revista Jurnal Israelian, Tel Aviv (2022).