Limba maternă

Pavlos se reîntoarce la Atena fără vreun motiv anume şi fără a-şi rezerva biletul înapoi spre Paris, oraşul în care trăieşte şi în care lucrează de mai mult de 20 de ani. Astfel, îşi redescoperă originile, regăseşte locul şi cultura din care se trage, încercând să elucideze un mister de care depind, se pare, toate incertitudinile sale: care este sensul faimoasei litere epsilon, inscripţionate cândva la intrarea în Templul lui Apollo de la Delfi? Nu va neglija nicio pistă, în încercarea lui de a soluţiona enigma: străbate toată partea estică a Greciei, intră în vorbă deopotrivă cu arheologi şi taximetrişti, discută cu fabulatoriul său tată, încearcă să înţeleagă tăcerea mamei sale absente. Nu este aceeaşi tăcere pe care i-o evocă litera E? Pavlos caută febril, dar - pe de altă parte - nu se grăbeşte de fapt să descopere răspunsul. Trăieşte odată cu enigma, trăieşte prin ea, pentru că, la urma urmei, rostul scriiturii nu este acela de a risipi, ci de a multiplica misterele, nu-i aşa?