Lumină în amurg

„Pentru că-l iubesc pe Lucien, îl iubesc cu o dragoste ce nu va pieri decât odată cu mine. Iar dumneavoastră ați crezut că inima mea era de vânzare! Ce mult trebuie să mă disprețuiți!Resping cu groază acest târg ruşinos. Îl iubesc pe Lucien. Îl iubiți şi dumneavoastră. Foarte bine: să aleagă! Şi acum cred că nu mai avem ce să ne spunem.

În loc să plece, fiica milionarului îngenunche, apoi îngăimă cu un glas pe care lacrimile îl făceau şi mai de neînțeles.

– Îl iubesc şi, dacă el nu mă iubeşte, am să mor! Fie-ți milă!”