Moara cu noroc. Popa Tanda. Budulea Taichii

Istoria literaturii romane din secolul al XIX-lea inregistreaza prin Ioan Slavici extinderea ariei de existenta a geografiei culturale nationale. Articolele publicistice, Nuvelele din popor si romanul Mara infrunta posteritatea, fiind unele dintre expresiile spiritualitatii romanesti.
In evolutia prozei epice romanesti, Ioan Slavici este cel care face trecerea de la „ideea de taran“ la aceea de la taran ca tipologie umana intrinsec definita, in concordanta cu ceea ce Mihai Eminescu numea „geniul poporului romanesc“.