My City, My Wall

Zidul de la Sibiu s-a născut sub umbrela festivalului Internaţional de Teatru. Acum 5 ani Constantin Chiriac mi-a zis: Dane, fă şi tu aici ceva, îţi dau ce loc vrei!
Am ales zidul de lîngă Teatru. Un zid din faţa zidului Cetăţii oraşului. La margine, dar încă în centru. Un pic ferit, dar încă vizibil. E un loc pe muchie. Între. La început era acoperit de chioşcuri şi staţii de autobuz. De trei ani e liber ca un ecran de cinema ultra-panoramic. Am stat sub umbrela FITS ca să nu şocheze oamenii (pe timpul festivalului de teatru pe sibieni nu-i mai sperie nimic, da… dar după?). între timp zidul şi-a cîştigat un soi de autonomie devenind o gazetă de perete de 25 de metri lungime. Un Ziar Orizontal. Taggerii din oraş îl lasă în pace.
Fiecare proiect durează un an. Desenele se schimbă, se aglomerază sau dispar în funcţie de evenimente. Critic, social, politic. Cu umor.
Din 2010 la Sibiu poţi vedea ce desenez pe pereţi la MoMa, Tate, Pompidou sau la Bienala de la São Paulo. Asta dacă nu cumva aştepţi autobuzul 10 şi stai cu spetele la „opera de artă”. Mă bucur cînd văd tineri cum se opresc şi zîmbesc în faţa desenelor, mă doare cînd trec şi le ignoră. Oamenii îşi văd de viaţa lor. Şi asta mă aduce cu picioarele pe pămînt de fiecare dată