Autismul are o istorie fascinantă, în care se amestecă experimentele îndrăznețe, pasiunile solitare și impostura. Figuri ilustre ale omenirii, ca fizicianul Henry Cavendish din secolul XVIII sau Paul Dirac din secolul XX, se regăsesc în această istorie alături de figuri mai puțin cunoscute, dar care sunt purtătoarele unor vieți pline de semnificație. Steve Silberman strânge toate aceste povești personale și le pune în oglindă cu istoria „mare”, publică, căutând sensuri și legături mai puțin obișnuite. Sunt abordate teme fierbinți ale discuțiilor contemporane legate de autism: este sau nu o epidemie? Joacă vaccinurile vreun rol în declanșarea autismului? Cât de benefice sunt terapiile care își propun evacuarea oricărui simptom autist? La urma urmei, autismul este o dizabilitate sau doar un alt fel de normalitate? Suntem cu toții o lume de neurotriburi?
Pe urmele lui Oliver Sacks, Silberman adoptă un stil de povestire aproape romanesc, care capătă pe alocuri accentele unui roman polițienesc (de pildă, în felul în care descifrează cursa în care s-a avântat Leo Kanner pentru a rămâne în posteritate ca părintele autismului, în detrimentul lui Hans Asperger). Toate acestea fac din „Neurotriburi” o lectură nu doar plăcută și incitantă, ci de-a dreptul captivantă.
Cartea este câștigătoarea premiului Samuel Johnson pentru non-ficțiune din 2015.