Ospatul

"Ideea acestei cărți mi-a venit într-o dimineață friguroasă, zărind homlesul cu care mă întâlneam aproape zilnic. Era însoțit de un câine. Pentru o clipă, ceva i-a șoptit minții mele că singurul lui prieten i-ar putea deveni cândva hrană. N-am avut nevoie și de povestea reală a amărâtului, deși îl îndemnasem cândva să mi-o spună, făcându-l să mă bată la cap de fiecare dată când mă vedea prin cartier: Când o să scrieți despre mine? Ați spus că o să scrieți o carte despre mine! Am condimentat romanul cu o călătorie în Turcia, fascinat de două excursii foarte scurte făcute la Istanbul. Am brăzdat-o cu muzică, pentru că sunt suflător. Și încă mai sper să-i realizez coloana sonoră, așa cum am gândit-o atunci când am cuibărit sunetele în litere. În rest, de-a lungul paginilor mele, se mănâncă destul de bine. Faptul că volumul atinge de multe ori problema corupției din România, n-ar mai trebui să mire pe nimeni. Așa ne-am vedea și în oglindă. Până la urmă viața presupune vânat și vânători, aceasta fiind ideea principală a Ospățului meu." (Călin Torsan)