Pachet Trilogia Danzigului (3 volume)

Premiul Nobel pentru Literatură 1999

Toba de tinichea este o pretinsă autobiografie a piticului Oskar Matzerath, născut la granița dintre Germania și Polonia, care susține că s-a oprit deliberat din creștere la vîrsta de trei ani, în semn de protest față de lumea adulților. Oskar asistă la nazificarea familiilor germane obișnuite, la ororile războiului și la miracolul german postbelic. Acuzat de o crimă pe care nu a comis-o, Oskar este închis într-un ospiciu, de unde, cu vocea sa ascuțită care sparge geamurile și cu răpăitul tobei sale de jucărie, condamnă toată nebunia lumii moderne.

Pisica şi şoarecele este al doilea volum din „trilogia Danzigului”, avîndu-l în centru pe Joachim Mahlke, un copil orfan de tată. Acţiunea, povestită din perspectiva naratorului Pilenz, se petrece la Danzig în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Împreună cu prietenii săi, Mahlke are drept loc de joacă preferat un dragor pe jumătate scufundat, de pe care aduce la suprafaţă tot felul de obiecte abandonate de echipaj, pentru a le vinde sau colecţiona. Exmatriculat pentru furt, Mahlke se alătură ca voluntar unei divizii de tancuri, dornic să-şi demonstreze adevărata valoare în faţa colegilor şi profesorilor. Distins cu Crucea de Fier pentru eroism în luptă, Mahlke se întoarce la şcoală pentru a le vorbi elevilor despre experienţa lui de combatant, însă directorul îl refuză. Lipsit de motivaţia ce îl îndemnase să se înroleze, dezertează şi, la îndemnul lui Pilenz, se scufundă o ultimă dată pînă la epava transformată în ascunzătoare.

Ani de cîine (1963) este volumul ce încheie „trilogia Danzigului”, după Toba de tinichea (1959) şi Pisica şi şoarecele (1961). Alcătuit din trei părţi aparent autonome, datorită perspectivelor narative asumate de voci diferite, romanul urmăreşte destinele lui Eduard Amsel (pe jumătate evreu, artist, impresar, profet al miracolului economic, antreprenor) şi Walter Matern (actor, suspect de simpatii comuniste, antisemit, voluntar în armata germană, demascator al trecutului nazist) pe parcursul a patru decenii – înaintea, în timpul şi după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Prietenia celor doi, durabilă şi totodată ambivalentă – o relaţie extrem de complicată de prietenie-ură-trădare –, reflectă istoria Germaniei, este supusă presiunilor acesteia şi se deformează după regulile ei, care nu de puţine ori afectează în profunzime identitatea personajelor.

Poet, prozator, dramaturg, sculptor şi grafician, Günter Grass s-a născut în 16 octombrie 1927 la Danzig (Gdańsk), unde şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa. După război a urmat Academia de Artă din Düsseldorf (1947-1952), apoi Universitatea de Arte Plastice din Berlin. A trăit un timp la Paris, apoi în Italia, iar din 1960, în Berlinul de Vest şi la ţară, în Schleswig-Holstein. A debutat în 1956, cu volumul de poezii Avantajele găinilor giruetă, şi s-a afirmat ca prozator la o întîlnire a Grupului 47 cu romanul care îl va consacra pe plan internaţional, Toba de tinichea (1959). Împreună cu Pisica şi şoarecele (1961) şi Ani de cîine (1963), acesta formează „trilogia Danzigului”. Günter Grass a mai scris, printre altele, romanele Calcanul (1977) şi Un cîmp prea departe (1995), volumele de proză scurtă Întîlnire la Telgte (1979), Naşteri frontale sau germanii dispar (1980) şi Povestiri lugubre (1992), volumul de eseuri şi polemici politice Din jurnalul unui melc (1972), romanul autobiografic Secolul meu (1999), volumele de versuri Ultimul dans (2003) şi August stupid (2007). În 2006 apare Decojind ceapa, o carte de memorii care a stîrnit controverse aprinse şi a cărei continuare, Aparatul de fotografiat, a fost publicată în 2008. Activitatea sa literară a fost încununată de cele mai importante distincţii, culminînd cu Premiul Nobel pentru Literatură (1999). La Editura Polirom au apărut Toba de tinichea, Ani de cîine, În mers de rac, Anestezie locală, Secolul meu, Între Germania şi Germania, Decojind ceapa, Aparatul de fotografiat, Cuvintele Fraţilor Grimm.