Post/neoistoria filmului românesc (și nu numai) în mono-dialoguri critice (via Facebook & Extra-Fb.)

Printre atâtea profeții ce văd cultura redusă la mesaje-text pe telefonul mobil și la proiecții holografice inconsistente, orizontul își completează totuși azi geografiile cu mari construcții global-metropolitane. Astfel, epopeea compozit-barocă, asumat subiectivă și apăsat erudită a lui Valerian Sava se alătură mănoaselor șantiere vaste care, profitând de un climat relaxat de creație, mărturisesc vigoarea creativă a celor aleși.

Critic de pasiune, de vocație, de îndărătnicie și deci de cursă lungă, Valerian Sava a găsit în sine resursele de a păși mai departe în opera lui, recuperator-polemică, pe seama cinematografiei românești actuale, ajungând, iată, la volumul al treilea al unei a treia cărți. Mărturie emoționantă a unui pathos personal, a unei bătălii idiosincratice și a unei nobleți discursive, proiectul întregește nu doar efigia unui autor, ci și un peisaj cultural în care cărțile de excepție pot surveni și dinspre noile media și rețele de socializare (Facebook în cazul de față).

Ținând în mână acest volum, bucuros că lupta continuă, nu poți spune altceva mai stenic decât că... Valerian Sava merge mai departe, împlinind și conștiința critică de sine a noului nostru cinema.