Postumanul
Epuizat din stoc
SKU
a137292
40.95 LEI
Pe scurt
"Postumanul" explorează posibilitățile unei perspective postumaniste de a destructura aparenta, universalitatea și unitatea tradițională a subiectului umanist clasic (bărbat, alb, heterosexual, clasă mijlocie, european, creștin etc.) pentru a face loc devenirii celorlalți subiecți umani sau non-umani, sexualizați, etnicizați, rasializați sau naturalizați.
În loc să se blocheze într-o deplângere nostalgică a pierderii autocontrolului epistemic și moral, Rosi Braidotti ne oferă, împotriva relativismului cultural și nihilismului moral atât de prezente în discursurile contemporane eurocentrice, o viziune postumană care ne ajută să înțelegem diferit și productiv identitățile noastre multiple.
Scopul este de a genera noi modalități de justiție socială într-o lume mediată tehnologic și în contextul capitalismului global care poate comodifica orice formă de viață.
Concret, miza este elaborarea de proiecte politice etice în care diferențele și diversitatea, și nu recunoașterea în baza unei identități/asemănări, sunt noi puncte de plecare pentru coeziune și solidaritate socială, mobilizare și participare politică, în esență, pentru noi expresii de viață.
Ovidiu Anemțoaicei
După condiția post-modernă, post-colonială, post-industrială, post-comunistă și chiar după mult contestata condiție post-feministă, se pare că am intrat în dilema post-umană. Departe de a fi a nu știu câta variație din seria de prefixe care poate părea nesfârșită și cumva arbitrară, condiția post-umană introduce o schimbare calitativă în modul nostru de a înțelege care este mai exact reperul de bază pentru specia noastră, pentru organizarea socială și pentru relațiile noastre cu alți locuitori ai acestei planete. Acest aspect ridică întrebări serioase cu privire la însăși structura identității noastre comune – ca oameni – în sânul complexității științei contemporane, al politicii și relațiilor internaționale. În societățile noastre globalizate și mediate tehnologic se înmulțesc și se suprapun discursuri și reprezentări ale non-umanului, in-umanului, anti-umanului, ne-omenescului și post-umanului.
Rosi Braidotti
Născută în Italia (1954), crescută și educată în Australia (1977), cu doctorat în filosofie la Sorbona (1981), teoreticiana feministă Rosi Braidotti a predat studii de gen la Universitatea din Utrecht încă din 1988, a fost directoare a Școlii Olandeze de Cercetare în Studiile despre Femei între 1995 și 2005, iar în prezent este profesoară la Universitatea din Utrecht și directoare a Centrului pentru Umanistică.
Plecând de la filosofiile lui Spinoza, Foucault, Deleuze și Irigaray, proiectul filosofic și politic al lui Rosi Braidotti, începând cu prima ei carte, Patterns of Dissonance: An Essay on Women in Contemporary French Philosophy (1991), și continuând cu Nomadic Subjects: Embodiment and Difference in Contemporary Feminist Theory (1994), Metamorphoses: Towards a Materialist Theory of Becoming (2002) și Transpositions: On Nomadic Ethics (2006), se construiește pe nevoia de a regândi conceptul de diferență depășind dialectica opozițională ce o situează negativ în raport cu identitatea/asemănarea.
"Postumanul" explorează posibilitățile unei perspective postumaniste de a destructura aparenta, universalitatea și unitatea tradițională a subiectului umanist clasic (bărbat, alb, heterosexual, clasă mijlocie, european, creștin etc.) pentru a face loc devenirii celorlalți subiecți umani sau non-umani, sexualizați, etnicizați, rasializați sau naturalizați.
În loc să se blocheze într-o deplângere nostalgică a pierderii autocontrolului epistemic și moral, Rosi Braidotti ne oferă, împotriva relativismului cultural și nihilismului moral atât de prezente în discursurile contemporane eurocentrice, o viziune postumană care ne ajută să înțelegem diferit și productiv identitățile noastre multiple.
Scopul este de a genera noi modalități de justiție socială într-o lume mediată tehnologic și în contextul capitalismului global care poate comodifica orice formă de viață.
Concret, miza este elaborarea de proiecte politice etice în care diferențele și diversitatea, și nu recunoașterea în baza unei identități/asemănări, sunt noi puncte de plecare pentru coeziune și solidaritate socială, mobilizare și participare politică, în esență, pentru noi expresii de viață.
Ovidiu Anemțoaicei
După condiția post-modernă, post-colonială, post-industrială, post-comunistă și chiar după mult contestata condiție post-feministă, se pare că am intrat în dilema post-umană. Departe de a fi a nu știu câta variație din seria de prefixe care poate părea nesfârșită și cumva arbitrară, condiția post-umană introduce o schimbare calitativă în modul nostru de a înțelege care este mai exact reperul de bază pentru specia noastră, pentru organizarea socială și pentru relațiile noastre cu alți locuitori ai acestei planete. Acest aspect ridică întrebări serioase cu privire la însăși structura identității noastre comune – ca oameni – în sânul complexității științei contemporane, al politicii și relațiilor internaționale. În societățile noastre globalizate și mediate tehnologic se înmulțesc și se suprapun discursuri și reprezentări ale non-umanului, in-umanului, anti-umanului, ne-omenescului și post-umanului.
Rosi Braidotti
Născută în Italia (1954), crescută și educată în Australia (1977), cu doctorat în filosofie la Sorbona (1981), teoreticiana feministă Rosi Braidotti a predat studii de gen la Universitatea din Utrecht încă din 1988, a fost directoare a Școlii Olandeze de Cercetare în Studiile despre Femei între 1995 și 2005, iar în prezent este profesoară la Universitatea din Utrecht și directoare a Centrului pentru Umanistică.
Plecând de la filosofiile lui Spinoza, Foucault, Deleuze și Irigaray, proiectul filosofic și politic al lui Rosi Braidotti, începând cu prima ei carte, Patterns of Dissonance: An Essay on Women in Contemporary French Philosophy (1991), și continuând cu Nomadic Subjects: Embodiment and Difference in Contemporary Feminist Theory (1994), Metamorphoses: Towards a Materialist Theory of Becoming (2002) și Transpositions: On Nomadic Ethics (2006), se construiește pe nevoia de a regândi conceptul de diferență depășind dialectica opozițională ce o situează negativ în raport cu identitatea/asemănarea.
| Editura | Hecate |
|---|---|
| ISBN | 978-606-94047-8-2 |
| Traducător | Ovidiu Anemțoaicei |
| Număr de pagini | 296 |
| Formatul cărţii | 13 x 20 cm |
| Data apariției | 2016 |
Scrie o recenzie