Povești arse

Structură temperamentală optimistă, euforică, a senzațiilor imediate, Georgeta Stefanescu adâncește posibilitățile expresive ale nonfigurativului, care sunt tratate într-o paletă bazată pe acordul culorilor luminoase. Ea explorează motive care la origine erau de factură realistă, transpunându-le prin intermediul unor elemente aluziv geometrice într-un dialog cromatic de tonuri contrastante dar armonic echilibrate în economia ansamblului. Trecerea de la arta decorativă pe care o practica în România, la cea de tip parietal, pe care o practică acum, se distinge prin inovație în sensul că artista lucrează mult în tehnica colajului folosind o mare diversitate de materiale care, însă, sunt subordonate rigorii unei materii colorate dominatoare. Devenit element major al imaginației, culoarea este adusă în prim plan oferindu-ne spectacolul unor compoziții de tip monumental. Geometria discretă, mai mult intuită decât asumată explicit, operează ca un ecran constructiv, potențând valorile de sensibilitate ale reprezentării.

Preocupată de latura tehnică a limbajului, ea creează sau adaptează procedee care convin viziunii sale temperamentale. În acest sens, interesante sunt rezultatele pe care a știut să le extragă printr-o ingenioasă utilizare a colajului. Între elementele decorative și cele plastice se stabilesc relații de echilibru, realizând efecte de picturalitate în care lumina, culoarea și umbra dialoghează armonic. Culoarea deține un rol constructiv. Desenul, acolo unde își face simțită prezența, este însă de natură subiectivă. Tonalitățile de cald sau rece în care își susține compozițiile sunt rezultatul atenției pe care artista o acordă unei transpuneri cât mai fidele a dispoziției sufletești pe care o are în acel moment. De aceea, compozițiile sale sunt adesea o înșiruire de semne plastice de o concizie care atinge autonomia, construind astfel un limbaj expresiv de natură abstractă. Motivul se detaşează suficient de realitate pentru a nu avea forţa unui verdict, ci, mai degrabă, supleţea unei interogări permanente asupra obiectului reprezentării.