Protocolul regal

Mai pestriț și mai fistichiu decât orice capete încoronate pe care le-ați putea întâlni vreodată, regele nostru e tare iubit de supușii săi, chit că e rege doar cu numele. Un rege cam sărăcuț, ce-i drept, Papucănbag se ghiftuiește pe unde nimerește, când pe la nunți, când prin vecini, veselindu-se pe la petreceri și plecând acasă încărcat de bunătăți și cu buzunarele ticsite de chiftele.

Dar când un leu fugit de la circ își face apariția la castelul lui dărăpănat și prăfuit, tihna se duce iute pe apa sâmbetei! Căci nu trece mult, și leului îi urmează exemplul și alte animale...

„Texul este generos cu schițarea personajelor, așa că imaginea lor a sărit fără prea mare bătaie de cap și pe hârtia mea de lucru. Mi-a luat ceva timp să găsesc imaginea majestății sale, regele Papucănbag, care într-un final este un mix de referințe din imaginile regilor secolului XX și atitudinea unui vecin ingenuu și jovial, care hrănește pisicile la scara blocului”, spune ilustratoarea Diana Tivu