Quine

Cartea cuprinde o „introducere” în opera lui Quine.

Ion C. Popescu propune – cititorului român –  o reconstrucţie a programului filosofic al lui Quine, o expunere a demersurilor analitice întreprinse de acest mare filosof, fixând – astfel –  noi standarde şi criterii pentru cercetarea filosofică românească în confruntarea ei cu operele esenț­iale ale filosofiei secolului XX.

„Quine este cel mai reprezentativ autor contemporan din cadrul acelei orientări a filosofiei numită filosofia analitică – o filosofie centrată pe probleme şi analize conceptuale, pe argumente şi elaborări constructive, nespeculative. Logician, filosof al limbajului şi al ştiinţei, Quine este paradigmatic pentru modul de tematizare a problemelor filosofice, pentru ordinea nouă de cercetare în filosofie propusă de şcoala analitică. Înainte de a formula răspunsuri la marile întrebări ale filosofiei tradiţionale, de a construi sisteme explicative ale existenţei sau experienţei în integralitatea lor, filosoful analitic se interesează de condiţiile de semnificaţie ale discursului, propunând o analiză a logicii şi semanticii acestuia ca o propedeutică necesară oricărei „sinteze constructive”. Numai după acest prim moment se poate trece, progresiv, la cercetarea riguroasă a chestiunilor privind structura şi posibilitatea cunoaşterii, natura organizării cunoaşterii în ştiinţă – modul exemplar, cel mai productiv şi obiectiv dintre variantele cunoaşterii; şi, în al treilea rând, se poate apoi trece la studiul problemelor ontologice, concept în filosofia analitică mai degrabă ca o investigare a presupoziţiilor şi angajărilor ontice ale diferitelor construcţii teoretice”.

Ilie Pârvu

„Câteva cuvinte despre aşa-numitul „aparat critic” al cărţii. În ordonarea bibliografiei, ca şi în trimiterile bibliografice, am folosit metoda modernă a identificării lucrării prin numele autorului şi anul apariţiei. Acolo unde este vorba de lucrări republicate, anul primei apariţii este indicat în paranteză. Din raţiuni de economie a spaţiului tipografic, trimiterile la lucrările lui Quine se fac direct la anul de apariţie, fără a se mai repeta numele autorului. Mulţumesc profesorului Quine pentru a-mi fi pus la dispoziţie lista completă a publicaţiilor sale, din care n-am reprodus, fireşte, decât lucrările la care am făcut efectiv trimitere în text. Capitolele mai importante au, la sfârşit, trimiteri bibliografice cuprinzătoare”.

Autorul