Răsăritul și Apusul. O istorie a scindării creștinătății

în stoc
SKU
a217697
38.85 LEI
Pe scurt
La Sinodul de la Florența, aproape că fusese atins țelul unirii, un țel totuși foarte dificil de realizat. Deciziile adoptate nu i-au favorizat deloc pe greci, întrucât, în cazul fiecărei chestiuni dezbătute, acestora li s-a cerut să accepte poziția latinilor. Se înțelege de ce au plecat de la sinod cu sentimentul că acesta nu făcuse decât să adâncească schisma căreia își propusese să îi pună capăt. Până în ziua de astăzi, s-a întâmplat rar ca istoricii ortodocși ai Bisericii să aprecieze că tensiunile din 1054, care au dus la confruntarea dintre cardinalul Humbert și patriarhul ecumenic Mihail Cerularie, au constituit momentul când comuniunea s-a destrămat. Mai curând, aceștia constată că hotărârile adoptate la Florența sau prădarea Constantinopolului în 1204 au fost factorii care au făcut ca sciziunea dintre Apusul latin și Răsăritul grec să devină o stare permanentă.
Mai multe informații
EdituraEditura Doxologia
Colecție Historia Christiana
Ediția cărții a II-a
ISBN 2000000080956
Traducător Irina-Monica Bazon
Număr de pagini 416
Formatul cărţii 14.5 x 23 cm
Tip copertă Brosata
Data apariției 2021
0
Rating:
0% of 100
Scrie o recenzie
Spune-ne părerea ta despre acest produsRăsăritul și Apusul. O istorie a scindării creștinătății
Rating-ul tău

 La Sinodul de la Florența, aproape că fusese atins țelul unirii, un țel totuși foarte dificil de realizat. Deciziile adoptate nu i-au favorizat deloc pe greci, întrucât, în cazul fiecărei chestiuni dezbătute, acestora li s-a cerut să accepte poziția latinilor. Se înțelege de ce au plecat de la sinod cu sentimentul că acesta nu făcuse decât să adâncească schisma căreia își propusese să îi pună capăt.

Până în ziua de astăzi, s-a întâmplat rar ca istoricii ortodocși ai Bisericii să aprecieze că tensiunile din 1054, care au dus la confruntarea dintre cardinalul Humbert și patriarhul ecumenic Mihail Cerularie, au constituit momentul când comuniunea s-a destrămat. Mai curând, aceștia constată că hotărârile adoptate la Florența sau prădarea Constantinopolului în 1204 au fost factorii care au făcut ca sciziunea dintre Apusul latin și Răsăritul grec să devină o stare permanentă.