O privire sintetică asupra participării armatei române la campaniile Frontului de Est (1941-1944) și asupra abuzurilor și crimelor comise de unii militari români în această perioadă. Între 22 iunie 1941 și 23 august, România a luat parte la războiul purtat de Germania împotriva Uniunii Sovietice. Armata română a eliberat nordul Bucovinei și Basarabia, a cucerit o parte din vestul Ucrainei, inclusiv Odesa, apoi a luptat în Crimeea, în Caucaz și la Stalingrad. Sub motivația purtării unui război sfânt, atât în linia întâi, cât și în spatele frontului, o parte dintre militarii români au comis crime de război. Un număr foarte mare de civili (în special evrei), dar și partizani sau prizonieri de război au fost asasinați, ostașii români fiind puternic animați de o ideologie alcătuită din convingeri naționaliste, religioase, antisemite și anticomuniste.
O privire sintetică asupra participării armatei române la campaniile Frontului de Est (1941-1944) și asupra abuzurilor și crimelor comise de unii militari români în această perioadă.
Între 22 iunie 1941 și 23 august, România a luat parte la războiul purtat de Germania împotriva Uniunii Sovietice. Armata română a eliberat nordul Bucovinei și Basarabia, a cucerit o parte din vestul Ucrainei, inclusiv Odesa, apoi a luptat în Crimeea, în Caucaz și la Stalingrad. Sub motivația purtării unui război sfânt, atât în linia întâi, cât și în spatele frontului, o parte dintre militarii români au comis crime de război. Un număr foarte mare de civili (în special evrei), dar și partizani sau prizonieri de război au fost asasinați, ostașii români fiind puternic animați de o ideologie alcătuită din convingeri naționaliste, religioase, antisemite și anticomuniste.
Validate your login