Ruleta maghiara

Un dialog despre poezie, stat, societate, cultura, natiune, istorie recenta este intotdeauna interesant. Insa atunci cand cei doi interlocutori sunt un important editor si scriitor din Ungaria — Korossi P. Jozsef — si un politician maghiar din Romania de prim rang, pe care (din pacate) destul de putini il cunosc si ca poet — Marko Bela —, demersul capata o greutate aparte. Cartea debuteaza ca un volum de memorii, cu istorii personale, amintiri si marturii in premiera. Anii de scoala in Targu Secuiesc, studentia petrecuta la Cluj, primii ani de munca in invatamant la Targu Mures, implicarea in viata politica si ascensiunea in fruntea UDMR, toate acestea sunt jaloane biografice printre care se strecoara omul de stat si poetul Marko Bela, reusind un atent balet intre simtul datoriei fata de cei care l-au ales sa-i reprezinte si constiinta artistului a carui voce se aude din pacate prea incet. 

Volum la granita dintre interviuri, convorbiri, scriere confesiva si eseu, in text fiind inserate din cand in cand si poeme, mai vechi sau mai noi, Ruleta maghiara apare intr-o editie revizuita si prescurtata fata de originalul maghiar. Cu toate acestea, referintele culturale sunt numeroase, la fel si cele politice. Marko Bela nu ezita sa fie transant cand este cazul, dar de la un capat la altul al cartii isi pastreaza obiectivitatea, fara patimi si fara a ceda vreun moment ispitei unui nationalism gresit inteles. Din discursul lui onest si bine articulat razbat cand note ironice sau autoironice, cand vorbe intelepte care vadesc atat maturitatea si detasarea unui om de stat cu viziune si anvergura, cat si fragilitatea unui suflet de artist.