Scrieri despre literatură și artă

în stoc
SKU
a251306
47.57 LEI
Pe scurt
„De ce iubesc cinematograful și de ce am trecut la el? Am vrut să schimb limba, să părăsesc limba italiană; a fost o formă de protest împotriva limbilor și împotriva societății. Însă adevărata explicație este că eu, făcând film, reproduc realitatea, adică mă apropii extraordinar de mult de acest prim limbaj uman, care este acțiunea omului așa cum se prezintă ea în viață și în realitate.” Această declarație a lui Pasolini, făcută la sfârșitul vieții, pune în lumină setea lui de a adera la realitate, teoretizată explicit în scrierile referitoare la cinematografie, dar lasă în umbră enorma sa creație de teoretician și critic literar, bazată tocmai pe o rafinată interpretare a limbii italiene. Jurnalistica literară și cea cinematografică, necontenit prezente la Pasolini, pornesc cel mai adesea tocmai de la stil și limbaj, iar cronicile lui – surprinzător pentru polemistul care era – au îndeobște ca deznodământ un exercițiu de admirație. Iar lucrul acesta spune ceva despre calitatea umană a lui Pasolini. Smaranda Bratu Elian
Mai multe informații
EdituraTracus Arte
Ediția cărții I
ISBN 978-606-023-438-8
Număr de pagini 346
Formatul cărţii 15 X 23 cm
Tip copertă Brosata
Data apariției 2022
0
Rating:
0% of 100
Scrie o recenzie
Spune-ne părerea ta despre acest produsScrieri despre literatură și artă
Rating-ul tău

De ce iubesc cinematograful și de ce am trecut la el? Am vrut să schimb limba, să părăsesc limba italiană; a fost o formă de protest împotriva limbilor și împotriva societății. Însă adevărata explicație este că eu, făcând film, reproduc realitatea, adică mă apropii extraordinar de mult de acest prim limbaj uman, care este acțiunea omului așa cum se prezintă ea în viață și în realitate.” Această declarație a lui Pasolini, făcută la sfârșitul vieții, pune în lumină setea lui de a adera la realitate, teoretizată explicit în scrierile referitoare la cinematografie, dar lasă în umbră enorma sa creație de teoretician și critic literar, bazată tocmai pe o rafinată interpretare a limbii italiene. Jurnalistica literară și cea cinematografică, necontenit prezente la Pasolini, pornesc cel mai adesea tocmai de la stil și limbaj, iar cronicile lui – surprinzător pentru polemistul care era – au îndeobște ca deznodământ un exercițiu de admirație. Iar lucrul acesta spune ceva despre calitatea umană a lui Pasolini. Smaranda Bratu Elian

Pier Paolo Pasolini (1922-1975), cea mai originală și, în mod paradoxal, și reprezentativă figură a culturii italiene din cea de a doua jumătate a secolului XX, a fost un creator proteic. Cunoscut pe tot globul pentru excepționalele sale filme de autor, în Italia văzut înainte de toate ca poet-emblemă al unei întregi epoci, el a fost și un formidabil eseist și jurnalist. După volumul de Scrieri corsare (Polirom, 2006), conținând cele mai incitante intervenții civice din ultimii săi ani, volumul de față îi oferă pentru prima dată cititorului român o antologie din scrierile sale despre literatură și artă. Selecția a urmărit să redea: cele mai sugestive declarații ale autorului despre propria sa creație; principalele sale abordări teoretice cu privire la literatură și artă, precum și pozițiile pentru care a militat în incendiarele dezbateri culturale din Italia acelor vremuri; abordarea critică, interesantă în
sine, a unor importanți scriitori italieni și străini familiari cititorului român; și, firește, câteva dintre scrierile cele mai semnificative despre cinematografie. Publicarea acestui volumului vine să umple singurul gol major din imaginea pe care o aveau cititorii români despre acest creator și gânditor excepțional.