Secretul vieții. O scurtă istorie a eredității, de la Aristotel la editarea genică

Una dintre perspectivele cele mai tentante, și în același timp înfricoșătoare, este apariția unor indivizi cu însușiri fizice și intelectuale mult superioare celor ale restului populației, prin posibilitățile deschise de editarea genomului uman – altfel spus, apariția unei rase minoritare de supraoameni. Genetica încetează așadar să fie doar o știință de interes pur academic sau practic și intră în focarul dezbaterilor din societate, iar, pentru a putea judeca dilemele de ordin moral, publicul larg trebuie să aibă acces la informații corecte, solide, nuanțate și inteligibile. Este ceea ce ne oferă eminentul biolog Alexandru Babeș prin Secretul vieții, în care rigoarea științifică și claritatea expunerii sunt însoțite de o pasionantă istorie anecdotică a descoperirilor legate de ereditate de la Aristotel la Mendel și la cercetările contemporane.

„Suntem acum capabili să intervenim în mod deliberat în substanța eredității, să sculptăm după bunul-plac alcătuirea biologică a speciei noastre. Dar numai pentru că putem s‑o facem, suntem oare siguri că ar trebui? Momentul în care ne aflăm impune o serie de eforturi colective. Mai întâi unul de informare, apoi unul de dezbatere și, în sfârșit, unul de decizie. Sunt demersuri la care ar trebui să participe cât mai mulți dintre noi, pentru că miza este uriașă. În joc se află viitorul nostru ca specie. E oare înțelept să lăsăm oamenii de știință sau, și mai rău, politicienii să decidă dacă vom merge sau nu pe calea deschisă de abilitatea recent dobândită de a edita genomul uman?“ — ALEXANDRU BABEȘ

ALEXANDRU BABEȘ este profesor de neuroștiințe și fiziologie la Facultatea de Biologie a Universității din București. Laboratorul pe care îl conduce se ocupă de studiul sistemului nervos periferic, al neuronilor senzitivi cu ajutorul cărora simțim durerea și temperatura ambientală. A publicat peste patruzeci de articole științifice în reviste internaționale cu referenți. Este coautor al unor studii apărute în Nature, Nature Medicine, Nature Communications, Journal of Neuroscience, Pain și Journal of Physiology. Începând din 1995 a beneficiat de numeroase stagii de cercetare în Germania, Franța, Marea Britanie și Spania. A fost bursier al fundației germane Alexander von Humboldt și a primit din partea acesteia premiul pentru cercetare „Friedrich Wilhelm Bessel“ în 2019. În 2018 i s‑a acordat premiul „Nicolae Simionescu“ al Academiei Române. A fost președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice în perioadele 2011–2013 şi 2020–2022. Este membru corespondent al Academiei Române. A publicat la Humanitas Povestea creierului. În căutarea celui mai complicat obiect din univers (2021) și Arhipelagul durerii. Istoria conviețuirii cu un vechi dușman (2023).