Sînt alta

„Arthur Rimbaud ar fi iubit arta cu care Svetlana Cârstean a actualizat Je est un autre. Svetlana este une autre în sensul precis intenționat de Rimbaud – cu adaosul capacității poeziei de a povesti direct și curajos o viață de azi. Un subtil simț al umorului, auzul perfect și privirea fără ifose dau acestei cărți o cadență deosebită, care pune de acord istoria poetei cu viața obștească. Frumusețea lumii în mișcare, prezentul care se îndepărtează și devine povești, plutesc prin tărîmuri geografice și psihologice în acest poem-fluviu.“

Andrei Codrescu

„Dacă aș semna regia unui film după Sînt alta, aș porni de la un anumit cadru: imaginea unei contorsioniste care își exersează mișcările în oglindă, oasele reliefându-se prin piele, frumusețea corpului imun la durere. Despre asta e vorba în noul volum al Svetlanei Cârstean, despre o abordare frontală a propriei identități, despre apropierea de sine prin îndepărtare, despre deteritorializarea traumei și a spaimelor pe care oamenii le poartă cu ei peste tot, oricât de mult s-ar îndepărta, în timp și spațiu, de momentul în care le-au trăit. Cinematice și impecabil pilotate la nivel formal, poemele din această carte proiectează filmul contactului uman cu realitatea haotică, uneori violentă, cu absențele fundamentale, cu geografiile emoționale și narațiuni personale ce revin obsesiv și te bântuie ca soundtrackul de la In the Mood for Love. O carte ca un föhn îndreptat spre o rană / care mai sîngerează încă.“

Anastasia Gavrilovici


Fragment:

sînt cîteva lucruri la care nu cred că m-aș pricepe prea bine

sinucidere

sex pe skype

playback

și-aici chiar nu are importanță că sînt afonă

am învățat însă în ultimii ani să privesc în jos în prăpastie

cu ochii aproape larg deschiși

am învățat în ultimii ani

să-mi număr mărunțișul

ca pe lingouri de aur

(…)

să constați tristețea nu e o vitejie

să spui ce trist nu e o contribuție

să te sperie orice contact rupt

orice conexiune întreruptă

nu e semn de maturitate

dar să-i lași să te vadă dezbrăcată pînă la capăt

e instinct pur

ca cel al apei care curge la vale

instinctul nevăzut al apei