Tărâmul celor fără umbră

Într-un sat anatolian guvernat de legi străvechi, oamenii încep să dispară în mod inexplicabil. Poetic, enigmatic, pe alocuri coșmaresc, romanul lui Hasan Ali Toptaș dizolvă granițele narațiunii și construiește zone de trecere între lumi și personaje, ademenindu-l pe cititor în spiralele unui vis.

Un sat uitat de lume din Anatolia. Parcă desprinse de istorie, zilele se scurg ritmate de secrete și dispariții misterioase. Mai întâi se face nevăzut bărbierul, Cıngıl Nuri. Iar peste ani, când Nurı apare din senin fără să știe precis pe unde a rătăcit, se pierde fără urmă Güvercin, cea mai frumoasă fată din sat. Străzile freamătă de spaimă, muhtarul și străjerul răscolesc toată așezarea și seamănă teroare. Le trebuie un vinovat și îl găsesc în persoana unui tânăr cam bizar, fiul lui Cennet, care le devine țap ispășitor. Degeaba, însă. Muhtarul este cuprins de disperare, oamenii o iau razna și lumea lor pare să își iasă din matcă.

Un oraș fără nume, undeva, în Turcia. Prăvălia unui bărbier. Un bărbat intră și își așteaptă rândul la bărbierit, observându-i atent pe cei din jur. Amintește de romanul său neterminat, apoi ochii i se pierd în zare. Vocea îi renaște altundeva, într-un sat îndepărtat, în prăvălia altui bărbier, pe nume Cıngıl Nuri…