Timur Lenk

Timur Lenk (1336−1405) a ajuns la putere la vârsta de 40 de ani. Strateg de geniu, mânat de ambiţie, sprijinindu-se pe mitul lui Ginghis Han, şi-a întins imperiul în toată stepa Asiei. Armatele sale au răspândit groaza, atacurile erau nemiloase, victoriile fulgerătoare, iar cuceririle imense. Dar, în acelaşi timp, erau efemere — teritoriile au fost din nou pierdute. Marcat de contradicţii, Timur Lenk, ultimul moştenitor al cavalerilor nomazi, a devenit sedentar, aşezându-se la Samarkand, oraş transformat în capitală.

Deşi Timur Lenk era musulman, la banchetele care sărbătoreau victoriile sale de pe câmpul de luptă, băutura curgea gârlă. Mare amator de artă, era de o barbarie nemaiauzită faţă de cei învinşi. După chipul şi asemănarea lui, moştenirea timuridă este paradoxală. Deşi nu a mai rămas nimic din imperiul său, Timur Lenk şi-a construit un mit care continuă şi astăzi să existe şi care marchează modul de viaţă, arta şi religia unor popoare din Asia Centrală.