Tot ceea ce strălucește. Povești din viața copiilor cu autism

în stoc
SKU
a247282
57.75 LEI
Pe scurt
Volumul de povestiri „Tot ceea ce strălucește‟ este o colecție de povești de viață cu și despre copiii cu autism din România, o serie de 20 de fragmente de viață, superb ilustrate de artista Andreea Ghencea.
Mai multe informații
EdituraAutism Voice
ISBN 9789730329629
Număr de pagini 170
Formatul cărţii 13 x 20 cm
Tip copertă broșată
Data apariției 2020
0
Rating:
0% of 100
Scrie o recenzie
Spune-ne părerea ta despre acest produsTot ceea ce strălucește. Povești din viața copiilor cu autism
Rating-ul tău

Volumul de povestiri „Tot ceea ce strălucește‟ este o colecție de povești de viață cu și despre copiii cu autism din România, o serie de 20 de fragmente de viață, superb ilustrate de artista Andreea Ghencea.

„Citind poveștile, veți descoperi, alături de părinți și bunici, călătoria lor, o călătorie cu multe dificultăți, dar în care iubirea, curajul și uneori revolta împotriva unui diagnostic crud le dau tuturor puterea de a depăși toate obstacolele și de a fi alături de acei copii indiferent cât de greu este uneori. Poveștile transmit informații despre viața familiilor, iar emoția se simte printre rânduri. Este un proiect unic, pornit din dorința de a face cunoscută măcar o parte din misterul ce îi înconjoară pe copiii cu autism. Poveștile pe care le veți citi în această carte sunt scrise din suflet, sunt intime și uneori brutale. Dar acesta este universul părinților cu copii speciali." (fragment din Prefață, de Anca Dumitrescu, Președinte Autism Voice)

„Nu știu mulți despre diagnosticul meu și nici eu nu povestesc despre asta decât dacă sunt întrebat. Îmi aduc aminte și acum de ziua când le-am spus prietenilor mei. Nu aș fi făcut-o, dar o prietenă din grup și-a dat seama de ceea ce am fiindcă avea o altă prietenă cu același diagnostic și m-a întrebat direct. I-am confirmat. Toți ceilalți au aflat după aceea și au fost foarte mișto. Diagnosticul meu i-a făcut să înțeleagă multe și au acceptat fără nicio reținere. Prietenii mei de acum, din liceu.

Prefer să vorbesc cu ceilalți prin mesaje. Îmi este mai ușor așa. Mă concentrez mai bine și mai ușor ca să spun ce gândesc sau ce simt. Dacă pot evita discuțiile față în față, o fac. Dacă nu, nu. Mă descurc și așa, însă nu privesc oamenii în ochi și asta îi face pe unii să se simtă ciudat. Cei care mă cunosc și mă plac s-au obișnuit cu mine. Și ei preferă să vorbească cu mine în scris. Cred că d-asta îmi place să desenez. O imagine exprimă mai multe decât pot eu." (fragment din povestea Viața de după)