Ultima geana de lumina

Champagne, 1940: Inès tocmai a devenit soția lui Michel, proprietarul legendarei case producătoare de șampanie numite Maison Chauveau, când germanii invadează Franța. În timp ce pericolele se înmulțesc, Michel își neglijează căsnicia ca să înceapă să stocheze muniție pentru luptătorii din Rezistență. Inès se teme că totul se va afla, dar pentru Céline, soția pe jumătate evreică a șefului de cramă care lucrează pentru Chauveau, riscul e și mai mare, fiindcă au început să se înmulțească zvonurile conform cărora evreii ar fi ridicați și trimiși spre est, unde îi așteaptă o soartă îngrozitoare.

Atunci când Céline face imprudența de a-și urma impulsul inimii și de a încerca să fie fericită cu orice preț, iar Inès comite o greșeală gravă, în care este implicat un colaborator al naziștilor, ele pun în primejdie viețile celor pe care îi iubesc, precum și existența casei producătoare de șampanie care le este cămin tuturor.

New York, 2019: Liv Kent tocmai a pierdut totul, când excentrica ei bunică franțuzoaică își face apariția pe neașteptate, insistând să-și ia nepoata cu ea în Franța. Însă bătrâna doamnă are un motiv secret pentru această călătorie – și o poveste tragică, veche de mai multe zeci de ani, pe care trebuie să i-o împărtășească nepoatei. Atunci când, în cele din urmă, trecutul și prezentul sunt puse față în față, Liv se trezește mergând pe un drum al izbăvirii care duce drept către pivnițele de la Maison Chauveau.

Captivant... o poveste plină de suspans, despre trădări, atât de ordin personal cât și politic, precum și despre curaj și sacrificiu. Tampa Bay Times

Cu o măiestrie excepțională, Kristin Harmel construiește acțiunea din Ultima geană de lumină întrețesând planul trecutului cu cel al prezentului, acordându-le pondere și importanță în mod egal și urzind, în tot acest timp, o poveste plină de secrete și de trădări care pun la încercare rezistența, fragilitatea și josnicia ființei umane, în general. Din clipa în care începeți să citiți acest roman emoționant, nu veți mai fi în stare să-l lăsați din mână înainte de a fi ajuns la ultima pagină. Armando Lucas Correa