Un moment de reculegere

Faptul ca Stella Petersen si elevul Christian se iubesc nu-l stie nimeni, chiar daca nuvela nu vorbeste despre altceva. Cum se ajunge la aceasta iubire, cum se transforma cuvintele si gesturile, intalnirile si atingerile intamplatoare in pasiune, cum trebuie aceasta pasiune sa se confrunte cu realitatea, cum vrea Christian sa asigure durata acestei iubiri printr-un plan pe cat de indraznet, pe atat de iluzoriu si cum se va sfarsi dintr-o data totul - sau poate ca nu chiar totul. Cum devine dragostea nemuritoare tocmai prin moarte - despre asta povesteste Siegfried Lenz cu talent nemaipomenit, cu distantare si umor, alert, compact, inchistat. Din subiectul iubirii pamantene trecatoare, care se descompune sub atingerea timpului, din imposibilitatea implinirii fericirii razbate melancolia unui Theodor Storm. Din strictetea povestiri se simte duritatea existentiala a lui Ernest Hemingway. Cu toate acestea, cel mai tare se simte simpatia si integritatea de povestitor a lui Siegfried Lenz, care dezvolta din iubire, aventura, decizii si moarte, pe un spatiu restrans al nuvelei, o problema fireasca umana care este valabila mereu - in toate timpurile si in toate locurile.