Văzute și nevăzute la Casa Monteoru

în stoc
SKU
a289242
53.00 LEI
Pe scurt

La vârsta amintirilor, cunoscuta prozatoare Alexandra Târziu – autoare a numeroase volume, cel mai recent fiind „Despre nedumeriri”, publicat de editura Vremea în 2024 – se întoarce în această carte asupra perioadei pe care a trăit-o înaintea plecării în America din anii ’80, supunând unui tir necruțător și unei ironii fine multe dintre figurile scriitoricești legendare care au populat Casa Monteoru, sediul Uniunii Scriitorilor, în acea vreme.

Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu, Geo Bogza, „serafica” Nina Cassian se perindă pe holurile stabilimentului din Calea Victoriei și prin paginile cărții, dar nu așa cum îi știm, ci înzestrați de Târziu cu o zdravănă doză de ficționalizare. Dincolo de sarcasmul specific, scriitoarea își dorește să înțeleagă, să afle ce i s-a întâmplat și ce (ni) s-a întâmplat, de ce ne bântuie în continuare aceste figuri tutelare ale comunismului (și comunismul însuși): „cine sunt beneficiarii revoluției, proprietarii acestui teritoriu, un pământ fără lanuri, fără oameni, gol?”, iar răspunsul autoarei, veți vedea, este tulburător. - Doinel Tronaru

Mai multe informații
EdituraVremea
Colecție Planeta Bucuresti
ISBN 978-606-081-310-1
Număr de pagini 162
Formatul cărţii 13x20 cm
Tip copertă Brosata
Data apariției 2025
0
Rating:
0% of 100
Scrie o recenzie
Spune-ne părerea ta despre acest produsVăzute și nevăzute la Casa Monteoru
Rating-ul tău

La vârsta amintirilor, cunoscuta prozatoare Alexandra Târziu – autoare a numeroase volume, cel mai recent fiind „Despre nedumeriri”, publicat de editura Vremea în 2024 – se întoarce în această carte asupra perioadei pe care a trăit-o înaintea plecării în America din anii ’80, supunând unui tir necruțător și unei ironii fine multe dintre figurile scriitoricești legendare care au populat Casa Monteoru, sediul Uniunii Scriitorilor, în acea vreme.

Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu, Geo Bogza, „serafica” Nina Cassian se perindă pe holurile stabilimentului din Calea Victoriei și prin paginile cărții, dar nu așa cum îi știm, ci înzestrați de Târziu cu o zdravănă doză de ficționalizare. Dincolo de sarcasmul specific, scriitoarea își dorește să înțeleagă, să afle ce i s-a întâmplat și ce (ni) s-a întâmplat, de ce ne bântuie în continuare aceste figuri tutelare ale comunismului (și comunismul însuși): „cine sunt beneficiarii revoluției, proprietarii acestui teritoriu, un pământ fără lanuri, fără oameni, gol?”, iar răspunsul autoarei, veți vedea, este tulburător. - Doinel Tronaru