Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu

Cu Discursul de la Blaj (2/14 mai 1848) și Programul Național de la Blaj (3/15 mai 1848)

În loc de argument de D.D. Roșca

Ediție îngrijită și Cuvânt-înainte de Vasile Pușcaș

Omagiu editorial la 160 de ani de la nașterea lui G. Bogdan-Duică (n. 2 ianuarie 1866, Brașov – d. 21 septembrie 1934, Brașov), istoric și critic literar, biograful lui Simion Bărnuțiu, profesor universitar, membru titular al Academiei Române.

Pe copertă: Romulus Ladea, Statuia lui Simion Bărnuțiu din Zalău (inaugurată în 1959)

Pe forzaț: Ion Petcu, Adunarea de la Blaj, tablou pictat în 1878

Rămâneți credincioși numelui și limbii voastre. Apărați‑vă ca frații, cu puteri unite, în pace și în răzbel. Vedeți cum ne‑am luptat noi pentru limba și romanitatea noastră: luptați‑vă și voi și le apărați ca lumina ochilor voștri, până ce se va restaura Capitoliul și va trimite la voi senatul și poporul roman pe Traian cu legiunile peste Dunăre, ca să vă încoroneze cu laurul nemuririi pentru constanța și bărbăția voastră.
Dixi et salvavi animam meam. – Simion Bărnuțiu

Simion Bărnuțiu este un caz în care principiul de cercetare indicat ne poate mijloci o înțelegere mai adâncă și o apreciere mai realistă. Eu le voi încerca povestind întâi viața lui S. Bărnuțiu, pentru a arăta ce împrejurări au contribuit la alcătuirea personalității sale; apoi, desfășurând evoluția ideilor sale, pentru a arăta din ce regiuni reale și apropiate (nu „mistice”, nu de „inspirație genială” etc.) s-a ales și s-a închegat în sufletul său acel cald ideal național, din care și astăzi se hrănește, mai ales în Ardeal, spiritul românesc. – G. Bogdan-Duică

Acum o sută de ani, inteligența și sufletul lui Bărnuțiu au fost ochii cei mai departe și mai limpede-văzători pe care neamul nostru îi deschisese spre Europa. Prin lupa măritoare și aproape-aducătoare a inteligenței lui Bărnuțiu a descoperit pentru întâia oară cu luciditate completă acest popor că printre armele sale de luptă poate cea mai tare era aceea spre care întindea mâna fiul de țăran sălăjan: prin oratorul doctrinar din catedrala Blajului, Europa îmbia poporului român de pretutindeni rațiuni universal-omenești în sprijinul unor drepturi și realități naționale. – D.D. Roșca

Ceea ce a vrut să sublinieze G. Bogdan-Duică este realitatea convergenței totale a vieții, operei și ideilor lui Simion Bărnuțiu, faptul că intelectualul, revoluționarul, dascălul și gânditorul politic născut pe plaiurile Sălajului a asimilat și promovat idei europene pe care le-a transpus în acțiuni concrete din spațiul românesc, în concordanță cu nevoile de modernizare ale acestuia. Autorul a și insistat cu afirmația și demonstrația că Simion Bărnuțiu a fost un intelectual pragmatic, care a stăruit să se dedice total cauzei întregii națiuni române.

Actualei ediții i-au fost adăugate două texte ale lui Simion Bărnuțiu: Discursul de la Blaj (2/14 mai 1848) și Programul politic (Petițiunea națională), elaborat și prezentat la Blaj în Duminica Tomii, la 3/15 mai 1848, deoarece le considerăm printre cele mai coerente expresii ale gândirii liberal-naționale și democratice din spațiul românesc, în contextul revoluției pașoptiste. Totodată, editorii au propus, în loc de argument, o relectură a eseului Europeanul Bărnuțiu de D.D. Roșca, una dintre scrierile filosofului clujean care, în martie 1944, reafirma opțiunea pentru liberalismul democratic în perioada autoritarismelor din anii ultimei mari conflagrații mondiale din secolul al XX-lea. – Vasile Pușcaș