Cărți

Cele doua carti contin CD-uri.

 

„Ne aflam in fata unei carti pe care eu o consider parte a unei remar¬ca¬bile trilogii. Cred ca si in istoriografie, la fel ca in literatura, este o performanta cu totul speciala sa reusesti sa duci la capat un astfel de demers. Cristian Vasile a furnizat deja istoriografiei romane un triptic esential pentru cunoasterea mecanismelor cenzorial-ideologice de con¬trol si modelare ale domeniului literar si artistic. Gratie autorului, stim cum a functionat aparatul cultural ideologic comunist in Romania, care au fost resorturile sale psihologice si sociologice, cum a fost orga¬nizat campul simbolic al dominatiei totalitare, atat in versiunea ei originara, de o duritate colosala, cat si in cele ulterioare, cu ale lor iluzii, abdicari, compromisuri si sperante esuate.“ (Vladimir Tismaneanu)

„În cărticica de faţă încerc să formulez ceea ce cred despre locul omului în univers şi despre posibilităţile sale de a accede la o viaţă împlinită.
Cu excepţia astronomiei, omenirea nu a dobândit priceperea de a previziona viitorul; în sfera lucrurilor omeneşti putem vedea că există forţe ce contribuie la fericire şi altele ce favorizează nefericirea. Nu ştim care din cele două va precumpăni, dar, pentru a acţiona chibzuit, trebuie să fim conştienţi de amândouă.
Nu am cum să dovedesc că viziunea mea despre valorile vieţii este corectă; pot doar să enunţ această viziune şi să sper că ea va fi îmbrăţişată de cât mai multă lume. Viziunea mea este aceasta: Viaţa demnă de trăit este cea inspirată de iubire şi călăuzită de cunoaştere.“ (Bertrand RUSSELL)

Specialist in decriptarea constructiilor imaginare, Lucian Boia isi propune sa rezolve aceste contradictii, punand in lumina formula umana si literara specifica scriitorului, precum si modul in care lumea secolului al XIX-lea, cu valorile, proiectele si prejudecatile ei, se oglindeste in opera sa. O investigatie originala si convingatoare, consacrata, mai intai in editia ei franceza, implinirii a o suta de ani de la moartea lui Jules Verne.

«In ultima instanta, intr-un fel, totul formeaza o singura carte. Nu exista perioade in viata unui om», spunea Caproni. El a urmat «linia vietii» doar in joaca, inserand-o transversal in opera sa cu o indrazneala pe care natura sa indaratnica si reticenta nu o putea duce pana la capat. De altfel, daca exista ceva care nu respecta traseul «unei linii», aceasta este viata. Ea traverseaza in zigzag opera lui Caproni, intrand si iesind, ca intr-un balci melancolic cu lucruri disparute. Raman doar numele si anii, scrijeliti in piatra alba a lumilor pe care le cunoastem, de-acum, numai datorita poeziei, datorita poeziei sale. Caproni nu a fost poate decat un utilizator al vietii si al poeziei, unul oarecare, un navetist, precum calatorul «anodin» din funicular, din tramvaiele singuratice din ‘43, din trenurile pe care le contempla, copil fiind, de sus, de pe pasarele. Realitatea sa este in miscare in timp si spatiu, dar este privita dintr-un punct fix, putin in maniera lui Montale, dintr-un loc imobil, aflat in afara acelui du-te-vino din viata celorlalti, sau inchis intr-un vector mobil canalizat pe un itinerariu prestabilit.“ (Bianca Maria Frabotta)

Asa vedea un diplomat roman din scoala cea veche, in 1943, Calea Victoriei, axa sentimentala a Bucurestilor, intr-o carte-bijuterie care nu si-a pierdut niciodata stralucirea. Orfevrierul, Gheorghe Crutzescu, care nu iubea calpuzanlacurile, a scotocit prin ziare ingalbenite si duioase amintiri de familie si a ales s-o faca din aur cel bun si din pietre veritabile. Simtea ca, astfel, cartea sa va dobandi cel mult o patina, dar tocmai patina aceasta, care o face si mai valoroasa, e pretuita de colectionari.

Cartea propune o metodă originală, practică şi eficientă, cu personaje simpatice, bogat ilustrată şi foarte colorată; dezvoltă abilităţile de comunicare scrisă şi orală.

Paul Johnson este unul dintre cei mai cunoscuţi istorici ai timpurilor noastre. A scris zeci de cărţi, printre care Modern Times (1985), History of the Modern World (trad. rom. O istorie a lumii moderne. 1920–2000, Humanitas, 2014), History of the Jews (trad. rom., în curs de apariţie, O istorie a evreilor, Humanitas, 2015) şi biografiile lui Napoleon şi Churchill. Semnează cu regularitate editoriale în Forbes şi The Spectator, iar opera sa a apărut în The New York Times şi The Wall Street Journal, precum şi în multe alte publicaţii. Paul Johnson locuieşte la Londra.

„Dinu Pillat a mostenit in larga masura disponibilitatea intelectuala a lui Ion Pillat, larghetea sa de spirit care-i ingaduie, dincolo de obsesii si fanatisme, sa imbratiseze o mare varietate de formule poetice. O curiozitate rasata, domoala, oarecum protocolara, care se fereste de «originalitatea» acuzata ca de o aventura dizgratioasa. O nota de chibzuinta senioriala, de aristocratic echilibru intra in componenta unei atari atitudini intemeiate pe livresc, pe documentul produs cu harnicie, cu voie buna si cu o ireprosabila civilitate. E o curiozitate de gentilom care nu incalca anume limite, nu fraternizeaza si ocoleste polemica gesticulara, zgomotoasa, satisfacandu-se in surprinderea pitorescului, plantat intre o admiratie de bun-gust si o usoara ironie.“ (Gheorghe Grigurcu)

Jurnal de la saisprezece ani si Adolescentul sunt doua dintre cele mai cunoscute scrieri autobiografice ale lui Yasunari Kawabata.

Jurnalul lui Tetelu este o lucrare a consilierului guvernamental Tetelu, care a reusit sa-si ascunda identitatea pana in zilele noastre.

Faimoasa carte a lui Constantin Gane, care a incantat generatii de-a randul, ar putea sta sub titlul O mie si una de povesti. Si totusi, istoria romanilor e, in aceste pagini, o istorie care se petrece aievea. Si care, pentru o clipa, pare sa nu mai fie o istorie ce a trecut.

„24 august, spre seara... Mitralierele dusmane bat fata Dunarii, din mal pana-n mal. Sub ropotul lor intermitent, siruri de bulbuci marunti apar pe luciu plesnind in aer, ca si cum gloantele ar veni de jos, din fundul apei. Rand pe rand, in jurul fiecarui inotator grindina proiectilelor descrie cercuri vertiginoase, care se tot strang, se tot stramteaza, pana ce capul omului prins la mijloc dispare brusc din vedere, ca un balonas impuns cu acul... Ce s-o fi petrecand acum in capetele acele, care se vad inca de aici, plutind pe valuri in jos, ca niste amanunte fara insemnatate? Daca mai intarziam un sfert de ceas in Dunare, as fi stiut. Moartea hidoasa m-ar fi inclestat si pe mine la fel, intre vazduh si apa, fara nadejde de scapare.“ (G. Topirceanu)

„Editia de fata reproduce textul integral al insemnarilor reginei Maria din perioada Primului Razboi Mondial, din care doar mai putin de jumatate au fost preluate in memoriile sale, Povestea vietii mele. In plus, chiar fragmentele preluate, de regula fara mari modificari, au fost supuse totusi unei «autocenzuri». Sunt eliminate sau atenuate tocmai impresiile – si uneori izbucnirile – cele mai sincere ale reginei, care, evident, nu puteau fi facute publice: cuvinte adesea grele la adresa regelui Ferdinand, a printului mostenitor Carol, a prim-ministrului Ionel Bratianu sau a clasei politice romanesti in genere. Nu e nevoie de mai multe argumente pentru a justifica publicarea integrala a Jurnalului; odata ce dispunem de textul originar complet, n-avem nici un motiv sa ne multumim cu versiunea trunchiata si edulcorata a volumului memorialistic. Cu atat mai mult cu cat acestia sunt anii mari ai reginei Maria, anii care i-au creat legenda.“ (Lucian Boia)

„Cartea de fata este o incercare – aproape disperata – de a reconstitui cat mai exact momentele semnificative din viata celei mai importante personalitati politice pe care generatia mea, a celor nascuti in anii ‘50, a avut norocul sa o vada aievea. Direct sau indirect, l-am cunoscut cu totii pe Corneliu Coposu si, desi este foarte puternic imboldul de a descrie ce a insemnat pentru fiecare dintre noi – in primul rand, ca exemplu de moralitate –, nu cred ca mai e nevoie sa spunem ce fel de om era. In schimb, pentru a-l intelege cu adevarat – si nu numai pe el, ci si perioada in care a trait –, am pornit de la ideea ca ar fi binevenita o recapitulare a faptelor.“ (Tudor Calin Zarojanu)

„Indiferent care sunt ratiunile exacte care m-au condus inspre aceasta colectie de texte, sunt constient ca unele dintre impresiile, fotografiile sau parerile cuprinse in ea pot naste controverse. Este foarte posibil ca juristul din mine sa fi sarit in apararea dreptului si altor cauze cu prea multa patima, punand uneori in argumentatie un exces de pasiune, piper si naduf. Acelora care se vor simti necajiti ori, eventual, contrariati de o asemenea abordare, le cer anticipat scuze si ingaduinta, asigurandu-i, daca asta consoleaza pe cineva, ca alter egoul meu jurist ma enerveaza adesea si pe mine." (Florentin Tuca)

Dan C. Mihailescu si Ciprian Macesaru in dialog epistolar

Noi tehnici. Cum sa-ti seduci interlocutorii, cum sa transmiti o idee, cum sa-ti mobilizezi echipa

„Octavele paralele sunt, in multe traditii muzicale, o varianta a unisonului, impartit intre voci diferite. Sunt, pe de alta parte, strict interzise in tehnica scriiturii armonice pentru cor, in istoria tonalitatii. Le auzim insa pe clapele pianului sau in infinite combinatii timbrale. In aceasta carte, octavele muzicale se canta pe clapele alb-negre ale realitatii. Am adunat asadar opt «inventiuni» pe tema afinitatilor dintre muzica si literatura, opt mici «rapsodii» despre muzici si muzicieni, in diverse contexte istorice si ideologice sau doar biografice. In fine, am compus si unsprezece «solouri» (pentru a evita intregul dodecafonic). A rezultat un caleidoscop cu un discret fir conducator: rosturile muzicii si ale muzicologiei, limitele si deschiderile ei. Cartea se adreseaza deopotriva specialistilor si celor carora, pur si simplu, muzica si micile ei istorii nu le sunt indiferente.“ (Valentina Sandu-Dediu)

„Purtam in noi mai multe vieti. Problema e pe care o actualizam. Purtam in noi mai multe carti. Problema e pe care o actualizam. Am ales-o, de data aceasta, pe cea de poezie. Un jurnal pe care l-am acumulat interior de-a lungul anilor si caruia acum i-a venit momentul: incercari primejdioase de a intelege si prinde in vers lumea, cu mine cu tot in ea, pentru ca poezia are acces la lucruri imposibil de exprimat in orice alte vorbe «pe-nteles». Cred ca in poezie se pot spune in cuvinte inocente lucruri mult mai dure decat in proza. Cum continua povestea. E un semn de intrebare in titlu, care ma nelinisteste inca. Se afla aici o buna parte din vietile si din mortile mele." (Ioana Parvulescu)

Martin S. Martin este autorul volumului America povestita unui prieten din Romania, aparut la Humanitas in 2012.

„De Pasti 2014 am deschis manuscrisele lui. Cu emotie, chiar cu teama. Teama ca amintirile ma vor intrista, ca vor rascoli dorul, ca vor invirti lama de cutit in rana nevindecata a lipsei lui... Dorul a ramas dor, dar m-am trezit ca rid in hohote, ca rid cu lacrimi citind ispravile lui Nea Marin... si din nou, ca in tinerete, imi era teama ca voi ajunge la finalul povestii. Foarte putina lume stie ca textele cu Nea Marin sint scrise in totalitate de el, de Amza. Un umor sanatos, fara pic de vulgaritate, un umor cu o tira de poezie, un umor curat. Ti-e drag sa citesti, dar se mai intimpla ceva: nu numai ca parca ii auzi vocea, dar ai impresia ca iti si apare in fata ochilor Nea Marin din Bailesti... hitru, sanatos, vesel. Despre foile ce ramineau pe birou peste noapte, foile scrise cu cerneala albastra, si despre mirosul lor, un amestec de miros proaspat de hirtie, miros de cerneala si parfumul lui tata, de lavanda, nu se poate povesti...“ (Oana Pellea)

Pretutindeni si oricand, viata este o bursa a binelui si raului, a luminii si intunericului, a adevarului si minciunii.

Cu Povestea Maicii Domnului, Ion Pillat intra in faza a treia a exercitiului spiritual propus de Sfantul Ignatiu de Loyola, si anume, prin apropierea de istorie, poetul devine martor la drama coborarii divinului in lume, drama mediata aici de trairile Fecioarei.

Personajele Povestii... – Ioachim, Ana, Iosif, Maria, ciobanii, magii, plugarul, insusi poetul in ipostaza „robului de la Miorcani“ – alcatuiesc o hora de singuratati contemplative avand in centru taina iradianta care ii umple de har.

Publicarea acestui ciclu de poeme insotit de ilustratii ii pune pentru intaia oara pe cititori in situatia privilegiata de a putea aprecia armonia de viziune dintre poetul si pictorita care au ctitorit impreuna Povestea Maicii Domnului pe taram romanesc. (Monica Pillat)

Textele din acest volum au fost scrise de pe pozitia unui membru al „societatii civile“ in perioadele in care febra organismului social a atins in tara noastra grade paroxistice. Acesta este si motivul pentru care subtitlul volumului este Texte civile.

„Intelectualul roman traieste nevrotic si dramatic, prins intre tentatia de a gesticula vehement pe scena publica si cea de a tranti, scarbit, poarta istoriei si de a se incuia in camera lui. Mereu am avut, ca romani, ceva de infruntat, de indreptat, de luat de la capat. Traim, epuizant, o stare de insurectie cetateneasca. Bolnava noastra Romanie, cu smecherii, lichelele sau incapabilii care au condus-o periodic, ne-a cerut, de prea multe ori, sa nu uitam ca suntem «cetateni» si «romani». Visez o Romanie de care sa nu trebuiasca sa-mi aduc aminte mai mult de o data la patru ani.“ (Gabriel Liiceanu)

“Aceasta carte nu e o biografie. Intentia autorului este sa propuna o meditatie privind cariera unei personalitati care i-a dezbinat pe francezi si ii separa, inca, pe istorici. In centrul investigatiei se afla un proiect de o ambitie putin obisnuita. Napoleon III a vrut sa remodeleze Franta, Europa si lumea. Va trebui sa limpezim geneza unei viziuni politice si sociale foarte particulare, obiectivele urmarite si modul in care-au fost puse in opera, iar la sfarsit sa facem bilantul, plin de contraste, al implinirilor si esecurilor. Fiecare individ, si cu atat mai mult un personaj istoric de mare anvergura, prezinta o multitudine de chipuri, compuse si recompuse in functie de perspectiva din care e privit. Napoleon III este o fiinta reala si in acelasi timp o creatie «colectiva» a scriitorilor, a istoricilor, a tuturor celor care s-au apropiat de el intr-un fel sau in altul. Preocuparea mea a fost sa gasesc un punct de echilibru intre atatea reprezentari divergente. Oricum, istoria nu detine adevaruri «absolute». In spatele oricarei reconstituiri se ascunde istoricul. Cu alte cuvinte, acest portret, pe care l-am dorit cat mai fidel, este si el, intr-un fel, propriul meu Napoleon III.“ (Lucian Boia)

O incursiune sintetica si accesibila in istoria, doctrina si trairea credintei crestine

„Borges insusi n-ar fi putut s-o spuna mai frumos: «Nu exista paradis in absenta luminii». Dupa cum nu exista intreprindere mai delicata – si totodata aventura mai palpitanta – decat intoarcerea pe urmele propriilor pasi. Radu Sergiu Ruba face acest drum sprijinindu-se mai mult pe retina memoriei decat pe memoria retinei. Prozele lui deschid carari spre o lume populata de personaje asupra carora timpul si-a facut lucrarea dupa cum a poftit. Ruba extrage amintiri din malul trecutului, le spala in soarele unei zile de toamna si le asaza pe catifea, sub ochii nostri, ca pe niste tandari de pietre pretioase. Forta evocatoare si talentul confesiv fac din O vara ce nu mai apune pasaportul spre tinuturi si oameni din alt loc si din alt secol. Radu Sergiu Ruba scrie despre saradele vietii, despre farsele, descompunerile si recompunerile ei. Prozele lui stau la confluenta dintre istorie, geografie si biografie. Le citesti cu emotia elevului care, pe vremuri, astepta ca soarele sa prinda in raza lui picatura de cerneala suspendata in varful penitei. Apoi iti vine sa mangai paginile si sa multumesti celui care rastoarna miere peste crestetele noastre. Fiindca tocmai ai avut parte de ceva frumos si sfasietor." (Radu Paraschivescu)

„S-a spus ca sunt un scriitor al absurdului; exista pe lume cuvinte care trec din gura in gura, e si asta un cuvant la moda, care se va demoda. Oricum, el e de pe-acum suficient de vag pentru a nu mai insemna nimic si pentru a defini totul. Daca nu voi fi uitat, peste catva timp, va exista un alt cuvant care va trece din gura in gura, un alt cuvant primit de-a gata, care ne va defini, pe mine si pe altii, fara sa ne defineasca. De fapt, existenta lumii mi se pare nu absurda, ci de necrezut, insa inlauntrul existentei si al lumii se poate vedea limpede, pot fi descoperite legi si stabilite reguli «rezonabile». Neintelesul nu apare decat atunci cand te intorci la izvoarele existentei, cand te asezi pe margine si o privesti in intregul ei.“ (Eugène Ionesco)

„Am fost, cum sa va spun?, un mare berbant in viata mea, asa cum m-arata fotografiile din tinerete, in ghete de ghems cu gumilastic... iar mai incoa' in ghete cu stofa gris si cu nasturi de sidef intr-o parte, ziua-noaptea in jacheta pe talie, cu palarie tare «Melon» pusa pe ceafa, ori in redingota si cu palarie de pai cu borurile mari sau «Panama», parul cand lung si dat pe spate, cand cu carare la mijloc, subtirel, fata prelunga, ochii galesi si alunecosi, purtand baston-covrig de visin sau bastonel de trestie cu cap de fildes, lavaliera cu tartamuri, guler si mansete de celuloid – si mai tinand un trandafir in mana, cum ma puteti vedea si admira la pagina 868 din Istoria literaturii romane de G. Calinescu.“