Filozofie

" Daca lipseste tinta, viata e o ratacire" (Seneca)

„Configuratiile verbale ale filozofului sunt construite doar spre a da in vileag gandul pe care-l exprima si au valoare nu in sine, ci ca mijloace in vederea acestui scop. Arta prozatorului este o arta care trebuie sa se camufleze si sa produca nu un giuvaier de privit pentru propria-i frumusete, ci un cristal in ale carui profunzimi gandirea sa poata fi vazuta fara distorsiuni sau confuzie; iar scriitorul filozof, el mai cu seama, imita nu mestesugul bijutierului, ci pe cel al slefuitorului de lentile.“ (R.G. COLLINGWOOD)

PLURITOPIC este prima colectie de carte dedicata in exclusivitate gindirii radicale nonoccidentale, propunind raportarea directa la experiente, rezistente si viziuni ce se opun totalitatii europene si deschid alte capete de pod pentru drumul est-european al liberarii de tranzitie.

Metafizica lui Aristotel este probabil cartea cea mai studiata, cea mai discutata si, cu siguranta, lucrarea ce a exercitat cea mai mare influenta asupra intregii istorii a filosofiei occidentale.

Enciclopedia de filosofie si stiinte umane este o lucrare fundamentala ce cuprinde cele mai reprezentative figuri, opere, doctrine si curente din istoria gandirii. Avand un caracter exhaustiv, lucrarea inglobeaza peste 4000 de articole, care acopera o sfera larga de domenii: filosofie, antropologie, logica, lingvistica, epistemologie, pedagogie, psihologie, istoria religiilor, sociologie, politologie etc. Articolele propriu-zise sunt completate de citate extinse din operele filosofice fundamentale si tabele sinoptice de termeni-cheie, menite sa lamureasca si sa ilustreze principalele idei si curente din filosofie si din domeniile conexe. Cronologia de la sfarsitul lucrarii surprinde principalele momente din istoria gandirii umane.

„Prin existența sa creatoare, prin istoria sa, omul se realizează pe o linie unică în univers. Prin nivelul său existențial de o demnitate singulară în comparație cu al tuturor creaturilor, omul poate avea mândria și satisfacția singularității. Permanența destinului creator al omului este însă tragic condiționată. Condițiile care garantează omului existența creatoare sunt exact condițiile prin care omului i se risipesc șansele de acces în absolut. Istoria umană ne apare deci ca o rezultantă a două componente care în existența universală acționează oarecum în sens opus. Istoria umană apare ca un «compromis», ca un compromis între aspirația secretă a omului de a se substitui Marelui Anonim și între măsurile de apărare luate de Marele Anonim în vederea salvării centralismului existențial.“ (Lucian BLAGA)

Acest curs universitar a cunoscut mai multe elaborari succesive, de-a lungul anilor in care am predat disciplina Introducere in filosofia mintii la Facultatea de Psihologie a Universitatii „Titu Maiorescu“ din Bucuresti. In toti acesti ani, nedumeririle, intrebarile si criticile studentilor mei au constituit tot atatea provocari si stimulente pentru a da o formulare cat mai clara si mai apropiata de nevoile lor de cunoastere a problematicii filosofiei mintii, asa cum este ea practicata astazi.

Ce este Zen-ul? • Este Zen-ul nihilist? • Zen-ul ilogic • Zen-ul – o afirmatie superioara • Zen-ul practic • Satori sau insusirea unui nou punct de vedere • Koan • Sala de meditatie si viata calugarului

Heidegger este cel care, prin intepretarile sale la Nietzsche, il asaza pe acesta dintr-o data in randul marilor ganditori ai filozofiei occidentale: Platon, Aristotel, Descartes, Kant si Hegel. si asta deoarece nu vede in scrierile sale doar o colecţie de aforisme si de consideraţii ocazionale, ci cauta sa descopere, dincolo de acestea, gandurile fundamentale ale lui Nietzsche. El face sa apara, la capatul unui efort de rara tenacitate interpretativa, statura metafizica a unui scriitor-filozof cu un profil unic in istoria gandirii europene.

Vom vedea in aceste pagini un Heidegger la lucru, refacand pas cu pas firul unui gand. Tensiunea se transfera de pe greutatea expresiei pe gravitatea gandului pe care cauta sa-l prinda, sa-l reconstruiasca si sa-l formuleze: e vorba de gandul cu adevarat fundamental al filozofiei lui Nietzsche, „cel mai greu gand“ – eterna reintoarcere a aceluiasi.

„Tinta mea este de a-i convinge pe toti cei care cred ca merita sa te indeletnicesti cu metafizica de faptul ca este neaparat necesar ca ei sa-si intrerupa pentru o vreme orice activitate, sa nu mai tina seama de cele ce s-au infaptuit pana in prezent si sa-si puna mai intai de toate intrebarea: «Este metafizica, in genere, posibila?»“

Cinci persoane sunt in pericol de moarte: un vagon pe care nimeni nu-l poate opri se indreapta catre ele. Singura posibilitate de a le salva este ca vagonul sa fie deviat pe un alt drum, pe care se afla o singura persoana. Ce alegem?!

Pornind de la conceptul filosofic The trolley problem, autorul ne propune o lectura amuzanta, dar provocatoare cu privire la cele mai profunde notiuni de bine si rau.

O ocazie de a ne ascuti simtul critic asupra deciziilor pe care suntem nevoiti sa le luam la tot pasul: insasi lipsa deciziei constituie o alegere si atrage dupa sine anumite responsabilitati.

Tu ai devia traiectoria vagonului?

Ai trage de maneta?

Ai omori un om pentru a-i salva pe altii?

A-ti opri mana ridicata sa loveasca, a-ti frana pornirea violenta, a te elibera de manie - este oare posibil? Dialogul Despre manie aseaza o oglinda in fata omului maniat si-i arata chipul stramb si negru. Un chip care nu mai este al unui om. Ca sa nu te pierzi in acest razboi cu tine insuti, invata sa nu-l incepi. Este in puterea ta, pentru ca „mania nu indrazneste nimic singura, ci doar cu acordul sufletului“.

Pluritopic este prima colectie de carte dedicata in exclusivitate gindirii radicale nonoccidentale, propunind raportarea directa la experiente, rezistente si viziuni ce se opun totalitatii europene si deschid alte capete de pod pentru drumul est-european al liberarii de tranzitie.

Publicata initial, in trei articole, in 1861, o lucrare fundamentala, cu o influenta de necontestat in domeniul stiintelor sociale, Utilitarismul lui J.S.Mill cuprinde o serie de discutii despre principiile care stau la baza doctrinei filosofice a utilitarismului.

Ce spun filosofii despre nastere, iubire, copii si ce se mai intampla pe drumul vietii.

Scrisa intre anii 1884–1885 si publicata prima oara in 1886, lucrarea, opera de tinerete a lui Rudolf Steiner, este conceputa in contextul studiilor sale asupra lucrarilor filosofului german si al activitatii de editare a scrierilor lui Goethe de stiinte ale naturii.

Volumul reda circuitului public, pentru prima oara in limba romana, trei din operele ganditorului atenian. Este vorba de Scrisori (in numar de treisprezece, deosebit de importante pentru cunoasterea gandirii platoniciene, dar si pentru intelegerea epocii si a personalitatilor cu care a venit in contact filosoful), Dialoguri suspecte (Minos, Rivalii, Theages, Hipparhos, Clitofon) si Dialoguri apocrife (Axiohos, Despre drept, Despre virtute, Demodocus, Sisyfos, Eryxias). Traducerea apartine lui Stefan Bezdechi, care a realizat si aparatul critic al Scrisorilor (introducere si note).

Versiunea de fata reprezinta textul integral si traducerea in limba romana a Politicii lui Aristotel.

In traducere se foloseste un limbaj mai apropiat terminologiei filosofice contemporane, astfel incat modernitatea unor termeni prezenti in versiunea de fata este explicabila prin dorinta de a pune in lumina claritatea si caraterul sistematic al conceptelor aristotelice. Traducerea este insotita de un index terminologic.

Cartea reprezinta dosarul unei polemici purtate la sfarsitul secolului al XIII-lea la Universitatea din Paris, care angaja trei mari traditii ale filosofiei occidentale: greaca, araba, si crestina. Polemica avea in vedere o problema care tine atat de istoria filosofiei cat si de filosofia sistematica: cum putem gandi unicitatea si nemurirea individuala a sufletului.

„Aceasta carte este dosarul unei probleme. Ea prezinta controversa medievala purtata in jurul temei eternitatii lumii. Am tradus sursele aristotelice ale polemicii, cate un fragment semnificativ din Plotin, Ioan Filopon, Sf. Augustin, Avencebrol, Algazel, Averroes, Avicenna, Albert cel Mare, Henri de Gand si tratatele integrale dedicate problemei eternitatii lumii de Sf. Toma din Aquino, Siger din Brabant si Boetius din Dacia. Am anexat dosarului polemicii in jurul eternitati lumii textul integral al celor 219 teze ale lui Siger din Brabant si Boetius din Dacia si ale altora, condamnate in anul 1277 de episcopul Etienne Tempier la sfatul doctorilor in Sfanta Scriptura [...]. Acest text este una dintre cele mai importante porti de acces in filosofia secolului al XIII-lea.“ (Alexander Baumgarten)

In colectia „Cogito“ este reeditata traducerea lui Stefan Bezdechi a tratatului aristotelic Metafizica, publicata initial la Editura Academiei, in 1965. Fara a propune o terminologie aristotelica bine precizata pe teritoriul limbii romane, transpunerea de fata reprezinta un moment important in raportarea romaneasca la opera Stagiritului.

V. Filosofia britanica

De la Hobbes la Hume

Volumul Ramai cu bine contine scrisori care au fost trimise de Seneca acum 2000 de ani si acum au ajuns la noi.

De ce oamenilor buni li se intampla necazuri, daca tot exista providenta? Care este Planul?

Cautam liniste, dar ea se afla in noi – in spiritualitatea noastra.

Volumul este un fel de Time managment care te indeamna sa nu uiti ca Tu esti beneficiarul final al vietii si al timpului tau. Timpul este singurul bun care-ti apartine cu adevarat.

33 de lectii de lifting al filozofiei, care ii restituie savoarea si mirosul ei delicios de praf de pusca, de fier incins si de vin rosu 

„Conversatie cu un absent, scrisoarea este un eveniment major al singuratatii. Adevarul despre un autor e de cautat mai degraba in corespondenta decit in opera sa. Cel mai adesea, opera este o masca. In cartile sale, Nietzsche joaca un rol, se erijeaza in judecator sau profet, isi ataca prietenii si dusmanii si se plaseaza – orgolios – in centrul viitorului. In schimb, in scrisori se plinge, e nenorocit, abandonat, bolnav, amarit, e tocmai contrariul a ceea ce se vede in necrutatoarele sale verdicte si imprecatii, adevarata insumare de diatribe.“ (Cioran)

Lucrarea lui Collingwood - filozof si istoric britanic de secol XX - reprezinta un demers remarcabil ce vizeaza tratarea ideii de natura prin prisma cosmologiei. Pornind de la ideea potrivit careia au existat trei mari perioade in care filosofia si stiinta au fost in special interesate de acest subiect - Grecia clasica, Renasterea si epoca moderna -, autorul intreprinde o incursiune detaliata, comparativa, bogata informational, prin marile momente ale cosmologiei. De la ganditorii ionieni la cei renascentisti, de la cei premoderni la cei contemporani, Collingwood se apleaca asupra unor concepte fundamentale precum materie-minte, spatiu-timp sau miscare-nemiscare. El puncteaza, de asemenea, ecoul paradigmatic peste timp al unor nume precum Pitagora, Aristotel, Copernic, Newton, Kant, Hegel, Einstein sau Whitehead. Filosoful isi incheie lucrarea cu propria sa teza asupra studiului cosmologiei: orice demers de intelegere si abordare a stiintelor naturii trebuie sa fie strans legat de cercetarea istorica. Aceasta pentru ca orice fapt care intra in sfera cosmologica nu poate fi cu adevarat inteles independent de tesatura de fapte istorice care il presupun. Asadar, viitorul cosmologiei este cel al "trecerii de la ideea de natura la ideea de istorie". (Irina-Gabriela Buda, "Romania libera")

"Un text bine organizat si excelent. Stilul lui Godfrey-Smith este admirabil de clar si abordeaza probleme filosofice foarte complexe folosind foarte putini termeni tehnici". (Ron Amundson, University of Hawaii)