Filozofie

Boethius reuneste in mod original temele gindirii antice intr-un testament spiritual lasat Evului Mediu si cititorilor iubitori de filosofie din orice epoca.

De o surprinzătoare transparenţă în raport cu Fiinţă şi timp, acest volum excelează totodată prin inconfundabilele interpretări heideggeriene în marginea gândirii presocraticilor şi a tragediei eline.

„Prin Îndreptarul pătimaş se realizează o performanţă rar întâlnită. Este bine ştiut că poezia şi filozofia nu sunt compatibile, fiecare din ele aparţine unui domeniu bine definit, se adresează unor nevoi lămurite şi uzează de mijloace specifice. Ce poate fi mai îndepărtat decât metafora şi conceptul? Şi totuşi ele colaborează în textul lui Cioran pentru a produce una din operele cele mai singulare din literatura română.“ (Constantin ZAHARIA)

Concepts of Tradition in Phenomenology

Lucrul cel mai frumos care se întâmplă în aceste pagini este povestea unei anumite forme a întâlnirii. Oamenii se întâlnesc şi rămân legaţi de-a lungul vieţii în cele mai diferite chipuri.

Volumul de faţă cuprinde, pentru prima dată în limba română, în traducere după ediţia critică daneză, scrierile publicate de Søren Kierkegaard sub propriul nume între 1843 şi 1845: optsprezece Discursuri edificatoare şi Trei discursuri la ocazii imaginate.

The second edition of The Theory and Practice of Husserl’s Phenomenology is a clear and concise introduction to the theoretical background and the rigorous method of Edmund Husserl (1859–1938), perhaps the most influential philosopher of the twentieth century and the founder of the phenomenological movement.

-

Coşeriu este, în toate privinţele, un „clasic“. În sensul în care au înţeles acest lucru Hegel, iar apoi Gadamer, „clasic" nu este un model supraistoric, ci este un mod „eminamente al fiinţei istorice“, deoarece în trecerea timpului conservă din trecut un „non-trecut“ care îl face contemporan în orice epocă. (Donatella DI CESARE)

Cioran a fost supranumit ''scepticul de serviciu al unei lumi în declin'', ''nihilistul veacului'', ''the king of pessimists'', ''procurorul speciei umane în procesul interminabil care s-a deschis între om, Dumnezeu şi lume''.

Ediţie bilingvă

Despre Michaux, Saint-John Perse, Fondane, Beckett, Eliade, Maria Zambrano, fie despre Borges, Weininger, Fitzgerald.

Această carte discută problema fundamentală a neoplatonismului – cea a unui principiu de dincolo de ființă și de gândire – în operele celor mai importanți reprezentanți ai acestui curent filozofic: Plotin, Porfir, Iamblichos, Proclus și Damascius. Este vorba despre una dintre cele mai pasionante înfruntări din istoria filozofiei, care pornește de la câteva indicații enigmatice din dialogurile lui Platon, referitoare la sursa cunoașterii și a ființei lucrurilor. Depășind distincția platonică dintre lumea sensibilă și cea inteligibilă, filozofii neoplatonici au căutat să înțeleagă principiul absolut, numit unu sau bine, care face posibilă lumea inteligibilă însăși și realitatea în ansamblul ei, dar care trece astfel dincolo de ființă și de gândire.

Cursul de filosofie morală al lui Vladimir Jankélévitch a fost ţinut la Universitatea Liberă din Bruxelles în 1962-1963.

„Antimodernii" nu sunt inamicii modernităţii şi nici ai modernismului. Nu sunt, cu atât mai puţin, tradiţionalişti. Sunt, de fapt, adevăraţii moderni.

Despre sentimentul tristeţii şi formele ei - melancolia, akedia, nostalgia, angoasa.

„Trebuie să învăţăm să gândim împotriva îndoielilor şi certitudinilor noastre, împotriva umorilor atotştiutoare, trebuie, mai ales, făurindu-ne o altă moarte, o moarte incompatibilă cu hoitul, să acceptăm ceea ce nu poate fi dovedit, ideea că ceva există... Nimicul era desigur mai comod. Ce greu e să te mistui în Fiinţă!“

Bine cunoscut pentru studiile sale de epistemologie, ca şi pentru cele dedicate unor importanţi filozofi (precum Immanuel Kant sau Ludwig Wittgenstein), profesorul Mircea Flonta se apleacă în volumul de faţă asupra semnificaţiilor pe care evoluţionismul le are pentru filozofia ştiinţei şi pentru concepţia noastră despre lumea vie în general şi despre cea a omului în special.

„Pentru filozof, arta cea mai mare este de a nu ajunge să se ocupe cu întrebări care nu îl privesc.“

„Scufundători din Delos“ sunt toţi aceia care pot să suporte pe cont propriu tensiunea diferenţei dintre vechi şi nou.

Şase fragmente ale unui comentariu antic, altminteri pierdut, la dialogul Parmenide al lui Platon.

Volumul de faţă îşi propune să pătrundă în mintea celor mai mari gânditori ai lumii, ajutându-vă să înţelegeţi concepte complexe, precum imperativul categoric al lui Kant, fără să vă alegeţi cu dureri de cap.

Hannah Arendt (1906–1975) este una din vocile cele mai provocatoare ale gîndirii secolului al XX-lea, o voce ale cărei rezonanţe nu şi-au pierdut nimic din actualitate şi gravitate.

Manifest pentru filosofie, un admirabil rezumat al sistemului filosofic elaborat de Badiou în Fiinţa şi evenimentul.

Cursuri ţinute la College de France (1977-1978)

Cursuri ţinute la College de France (1975-1976)

ArchiPhen is simultaneously architecture and phenomenology, architecture's phenomenology, phenomenology in architecture.

Cosmografia lui Bernardus Silvestris (Bernard din Tours) este una dintre cele mai importante lucrari din literatura scolii de la Chartres, marturie a intilnirii dintre traditiile filosofiei grecesti, literatura latina si cadrele de gindire ale teologiei crestine.

''Departe de instituţii şi maeştri, educaţia generaţiei mele s-a făcut prin cărţi şi în conversaţii, în atmosfera exaltată şi binecuvântată a prieteniei îndrăgostite.'' (Horia-Roman PATAPIEVICI)

''Gândirea politica şi morală a Hannei Arendt a readus în dezbaterile contemporane subiecte mult timp uitate, neglijate sau ocultate: raportul dintre libertate şi imaginaţie istorică, dintre responsabilitate şi voinţă, dar mai ales cel dintre scopuri şi mijloace.'' (Vladimir TISMANEANU)