Literatură română

"Intoarcerea din rai" deschide sirul romanelor dedicate de Eliade framantatei sale generatii. Personalitatea proteica si adesea contradictorie a autorului se oglindeste aici in aproape toate personajele.

Fidel abstragerii din cotidian a eroilor prozei sale fantastice, Mircea Eliade ofera cu romanul Domnisoara Christina (1936) o varianta moderna a povestilor cu strigoi, omniprezente in folclorul romanesc.

Eroii lui Eliade, oameni obişnuiţi prinşi în întâmplări oarecare, trăiesc experienţa unei fisuri în fluxul timpului, prin care fiecare se află proiectat într-o altă lume, familiară şi stranie totodată, o lume ce le dezvăluie existenţa sacrului camuflat în profan.

"Războiul pe care l-a provocat în cultura bucureşteană apariţia cărtii mele De doua mii de ani... va mai dura poate multă vreme. [...] Aveam intenţia să aştept potolirea lucrurilor pentru a spune un ultim cuvânt în această crâncenă poveste, de care, cu voie sau fără voie, sunt răspunzător.

Proza lui Mircea Eliade la Humanitas:Maitreyi; Isabel si apele diavolului; India. Biblioteca Maharajahului.

Nuvelele reunite in acest volum reprezinta intr-un fel actul de nastere al "realismului magic" in literatura.

Romanul Huliganii, aparut in 1935, si-a datorat succesul nu doar numelui deja consacrat al lui Mircea Eliade, ci, mai ales, freneziei cu care tanara generatie s-a recunoscut in personajele sale.

Gelu Negrea reuşeşte prima incursiune exhaustivă în lumea celor aproape o mie patru sute de personaje din proza şi dramaturgia lui I.L. Caragiale.

Mentaliştii este o carte magică, a cărei vrajă nu se destramă odată cu ultima povestire, ci chiar atunci începe să acţioneze.

-

"Iniţial «Atât de grozavă» număra zece proze, «Confidenţe fictive» le-a inclus şi a adăugat alte cinci.

„Stefan Agopian e un cronicar de demult, consemnind rafinate cruzimi, dar de un calm brit, cu o ironie departata si rece, distrata aproape. Portretele sint deformari incarcate, pline de amanunte, mirosuri, lungiri sau rotunjiri, peste fire, transformind personajul intr-un hohot de ris. Stilul, si el de rafinament, ar merita un studiu, autorul asezindu-se alaturi de cei citiva priceputi in limba romaneasca.

E limpede ca adultii au nevoie de povesti. Numai ca zanele lor si-au scurtat rochiile, si-au taiat parul care le ajungea candva pana la calcaie si au invatat sa fie femei, ceea ce e mult mai complicat si periculos decat meseria de zana.

"«Luxul melancoliei» este cartea de vizita a unui prozator de exceptie." (Al. Dobrescu)

Tablou de moravuri parfumat cu esenta de istorie, "Hronicul mascariciului Valatuc" dezvaluie o galerie de personaje fara seaman in literatura romana. Unele au un haz enorm, altele sunt prinse in situatii fara iesire.

FARA CAP SI FARA COADA

Pentru Ana Blandiana, fantasticul e un taram de o stranie familiaritate, in care autor si cititor deopotriva patrund pe nestiute parca. Doar un vag sentiment de suspendare a timpului, o ratacire fara tinta prin locuri la fel de vag cunoscute, anunta in povestirile ei, reunite acum intr-un singur volum, iminenta intrarii in acest "alt" taram.

Oprit de cenzura in 1983, "Playback" d­emasca prefacatoria si falsul societatii comuniste, expune profilul psihologic si comportamental al tuturor speciilor de securisti si surprinde mecanismele prin care sufletele erau inselate, mintite si inmormantate.  „Vitriolanta satira la adresa sistemului comunist, «Playback», nu cultiva aluziile, soparlele, ori parabolele, de vreme ce autorul joaca cu cartile pe masa…Tanase este ireprosabil din punct de vedere tehnic…Copleseste de asemenea diversitatea stilurilor folosite de romancier, de la cel neutru administrativ la cel precis regizoral si pana la cel mustind de o poezie indicibila.

"«Corpuri de iluminat» este, inainte de toate, o carte bine scrisa. De altfel, autorul stie sa «scrie bine» si incearca toate stilurile prozei deceniului: face si proza retro, si literatura epistolara, sentimentala, e flaubertian, balzacian.

Avem aici marturia tulburatoare ca iubirea autentica si de neinlocuit nu este doar o poveste frumoasa in care nimeni nu mai crede. Iubirea adevarata este cu atat mai vie si mai cutremuratoare cu cat supravietuieste socurilor existentei, valurilor tulburi ale istoriei, nedreptatilor, dar mai ales mortii. Partea comunicabila a bucuriilor si spaimelor iubirii dintre Dinu Pillat si Nelli Filipescu razbate pana la noi prin forta vietii scrisorilor reunite in acest volum de fiica lor, Monica Pillat, ca semn de dragoste in lipsa.

Crescut fiind de bunici si copilarind apoi zeci de vacante la tara, am fost tare uimit sa intalnesc oameni pentru care bunicii nu inseamna nimic. Asociati ideii de poveste, copilaria fara bunici mi se pare cel mai trist lucru cu putinta.

Început în 1916 şi finalizat în 1928, romanul Craii de Curtea-Veche reconstituie proiecţia autorului asupra societăţii bucureştene a primului deceniu al secolului trecut sau, mai cuprinzător, a celei româneşti de dinaintea primului război mondial. Romanul este compus din patru volete: Întâmpinarea Crailor, Cele trei hagialâcuri, Spovedanii şi Asfinţitul Crailor.

"Atrium este un triumf al racursiului, al lacunei. Roman al generaţiei, înrudit cu romanul englez de colegiu, meditaţie asupra efortului liber şi al celui obligat să se mişte în perimetrul omorîtor al meschinei parveniri, deschidere spre un neaşteptat fior istoric, în sensul în care un romancier se poate trezi un Tacit (fara sa faca ceea ce se cheama "roman istoric"!). Foarte modern, prin curentul paralel al imaginii simbolice a apei poluate (gradaţie splendidă pîn[ la ocean!), romanul marchează în acelaşi timp o revenire la cadrele solide, verificate ale unei tradiţii." (Radu Petrescu)

"Povestea existentei exceptionala a Catincai este deci un roman pentru femei, dar si un roman la care barbatii ar fi bine sa mediteze.

Volumul reuneste eseurile publicate de autoare in revista 22 si in Romania libera in primii ani de dupa 1990. Aparute pentru prima data in 1993, la Editura Litera, textele cuprinse in Crima si moralitate isi pastreaza, la mai bine de un deceniu de cind au fost scrise, actualitatea.

''Cetatea fictionala perfect inchisa este adevaratul merit al prozei lui Alexandru Ecovoiu." (Costi Rogozanu)

Geografia literară îşi are propriile teritorii, propriile hărţi şi propriul glob.

Viata suporterului de fotbal curge navalnic si aduna de toate: speranta, ciuda, lehamite, orbire si sudoare. Fanul isi iubeste echipa fara conditii si fara contract. Ii sta alaturi, o implora,o incurajeaza si cateodata isi striga nemultumirea printre buze.

Caracterul viu, de adevărată "felie de viaţă", al acestor instantanee vine dintr-o dispoziţie al cărei secret ţine de poezia însăşi: faţă de ceea ce se oferă privirii, deopotrivă din afară şi dinlăuntru, Ana Blandiana se dovedeşte incapabilă de indiferenţă.

"Trecutul meu era cheia, semne tulburi il aratau ca lizibil, trebuia sa-ncep o data marea lectura, dar nici o stela nu se arata ca sa-mi lumineze deodata intelegerea."