Moderni & contemporani

Magicianul a fost ecranizat in anul 1968, in regia lui Guy Green, avindu-i in rolurile principale pe Michael Caine, Anthony Quinn si Candice Bergen.

Cu Ochiul cosmologic, Henry Miller trece nonșalant de la elogiul filmelor unor regizori ca Buñuel sau Machatý la fascinația pentru miracol a suprarealiștilor, de la considerații critice legate de operele lui D.H. Lawrence, Joyce, Proust sau Shakespeare la semnificația tablourilor lui Hans Reichel; scriitorul se simte în elementul lui în orice fel de discurs, povestindu-și experiențele sau expunându-și ideile și opiniile fără false pudori sau inhibiții.

În noapte este un puzzle de personaje cum nu se poate mai diferite: Eri Asai, un fotomodel cufundat într-un somn care durează de luni de zile, sora ei, Mari, o studentă pasionată de lectură, un trombonist de jazz, o tânără prostituată chinezoaică brutalizată și abandonată într-un love hotel, un simplu angajat la o firmă de calculatoare.

Corecții este o capodoperă tragicomică despre o familie care se farâmițează, într-o epocă a satisfacțiilor facile. Întinzându-se din Midwest-ul de la jumătatea secolului trecut până pe Wall Street și în Europa răsăriteană de astăzi, Corecții așază lumea demodată a virtuților civice și a inhibițiilor sexuale într-un contrast violent cu vremea locuințelor supravegheate electronic, a educației liberale, a cărților de popularizare ce te învață să îți îngrijești sănătatea mentală și a lăcomiei globalizate.

Patru personaje îşi intersectează destinele într-o coregrafie savantă şi dureroasă în acest roman al jocurilor metaliterare: Zoe, o studentă la litere care vrea să devină scriitoare; Joaquim, profesor de literatură care, nemaisuportând finalul romanelor celebre, le caută prin librării şi le smulge ultimele pagini; Ricardo, poet şi asasin plătit, care le recită versuri viitoarelor sale victime; şi Naoki, o japoneză exilată în Spania, cu un trecut misterios.

O casă elegantă pe o stâncă în nordul Spaniei este peisajul care deschide şi apoi încheie romanul lui Alvaro Pombo. Ascultăm povestea Matildei Turpin: o femeie care, după 13 ani petrecuţi ca soţie şi mamă a trei copii, se îmbarcă într-o carieră spectaculoasă în lumea finanţelor la nivel înalt, în Londra. Dar povestea e spusă în absenţa personajului principal: Matilda moare la 56 de ani, lăsând în urmă o familie şi doi servitori care încearcă să îşi rearanjeze viaţa în lipsa ei. Care este adevărata moştenire a Matildei Turpin? Ce s-a pierdut odată cu dispariţia ei? Şi ce se va întâmpla mai departe în acest roman polifonic, al reflecţiei şi al singurătăţii, al gândurilor de răzbunare din sânul unei familii în care fiecare se consideră nedreptăţit?

În Cele şapte vieţi ale lui Felix K. Jan Koneffke deschide „porţile Orientului“ şi ne invită să privim înapoi, arătându-ne, prin ochii unui străin, România interbelică.

„Kamceatka“ este ultimul cuvânt pe care Harry îl aude de pe buzele tatălui său. Acel teritoriu misterios şi îndepărtat, cu urşi fioroşi, cratere fumegânde învăluite în vapori de sulf şi vârfuri muntoase acoperite de zăpezi eterne va fi refugiul imaginar al băiatului de zece ani. Pentru Harry, Kamceatka va fi un fel de Avalon, locul în care se va ascunde pentru a-şi vindeca rănile şi pentru a supravieţui uneia dintre cele mai brutale şi mai nefaste perioade din istoria recentă a Argentinei.

Scris de un veteran al războiului din Irak, Păsările galbene este povestea devastatoare a doi combatanți care încearcă să scape cu viața din focul luptei. Cei doi soldați – Bartle, în vârstă de optsprezece ani, și Murphy, de douăzeci și unu de ani – sunt aruncați în mijlocul asediului orașului Al Tafar, o încleștare sângeroasă care le dovedește că nimeni nu e de fapt pregătit pentru razboiul real.

În anul 1986, romanul a fost distins cu prestigiosul premiu Whitbread și a fost nominalizat la Booker Prize.

Roman vândut în aproape 1 milion de exemplare şi tradus în peste 20 de limbi

Drepturile de ecranizare au fost cumpărate de studiourile de film Christian Fechner

Imagine vie a unei vizite furtunoase, această carte fascinantă reprezintă o incursiune în profunzimile vieții personale și, totodată, în filozofia literară a lui Henry Miller, autorul sofisticat și dinamic care a scris Tropicul Cancerului și Tropicul Capricornului.

În momentul apariției romanului Fructele mâniei, în 1939, America se lupta cu efectele Marii Crize Financiare.

Personajele puse în scenă de John Steinbeck, o familie scăpătată din Oklahoma, nu au altă soluție decât să-și lase în urma ferma și să ia drumul pribegiei, alături de câteva animale strânse într-o mașină hârbuită.

O complexă poveste de dragoste, pe fundalul căreia tradiția Orientului înfruntă modernitatea.

Apărut în 1990, Harun și Marea de Povești este istoria micului Harun Khalifa și a tatălui său, Rașid, de profesie povestitor. Asemenea unui basm transpus în zilele noastre, romanul de față amestecă, precum un puzzle, cărticele hazlii și desene animate, secvențe din Războiul stelelor și chiar inscripții de pe panourile care flanchează autostrăzile din Cașmir.

Lumea zugrăvită în Nemurirea este o lume descompusă, alcătuită din cioburi care pe alocuri se îmbucă fără fisură şi pe alocuri refuză orice potrivire. Un gest nelămurit, o pereche de ochelari sparţi, o senzaţie tulbure sunt, în romanul lui Kundera, suduri capabile să abolească timpul, să creeze punţi peste care se trece cu uşurinţă dintr-un veac într-altul.

Roman ecranizat în anul 2004, cu Penelope Cruz, Sergio Castellitto și Claudia Gerini în rolurile principale.

Romanul Purificare construieşte o complexă dramă de familie pe fundalul Estoniei rurale din timpul dictaturii sovietice şi apoi din anii ’90, detaliind consecinţele pe care le au abuzurile şi violenţele unui regim represiv.

Scrisă la persoana întâi, cu un rafinament şi o fineţe remarcabile, O vară fără bărbaţi este o carte despre des­coperirea sinelui feminin, despre diferenţele dintre sexe, despre maturizare şi recuperare, o remarcabilă cufundare în universul profund al feminităţii.

ION LUCA CARAGIALE (1852, Haimanale, jud. Dâmboviţa – 1912, Berlin) a încetat de mult să fie doar „cel mai mare dramaturg român" sau „Molière al românilor". A devenit emblemă naţională, categorie etnopsihologică, „chipul diurn al fiinţei naţionale", cel nocturn fiind, desigur, Eminescu. Aşa stând lucrurile, a fost adulat, contestat şi discreditat deopotrivă.

În Davaiștii, Irvine Welsh revine la personajele lui deja familiare, Renton, Sick Boy, Spud, Begbie & Co. Acum aflăm cum au ajuns ei să fie dependenți de heroină: pe de o parte, împinși de „probleme personale”, iar pe de altă parte, din cauza dificultăților socio-economice din Scoția anilor ’80.

Suntem în aprilie 1204 și Constantinopole, splendida capitală a Imperiului Bizantin, e jefuită și incendiată de cavalerii celei de-a patra cruciade. În mijlocul măcelului, un anume Baudolino îl salvează de la o moarte sigură pe istoricul Nicetas Choniates, cancelar al împăratului, căruia îi spune povestea uimitoare a propriei vieți. Deși născut intr-o familie umilă, Baudolino are două mari calități: ușurința de a învăța limbi străine și o abilitate ieșită din comun de a spune minciuni.

Aventură, sentiment, lacrimi și râsete, emoția cinematografului și minunile unei națiuni care reușea să viseze cu ochii deschiși, cu ajutorul celui mai iubit vagabond din toate timpurile.

Ce se întâmplă când un tânăr catalan descoperă că singura moştenire a tatălui care l-a abandonat în copilărie sunt, pe lângă o mână de obiecte „găsite“, trei fraţi vitregi cu acelaşi prenume, împrăştiaţi în tot atâtea colţuri ale Europei?

Pioniera goală de Mihail Kononov este unul din acele romane pe care la început nu le publică nici ruşii, nici americanii, dar despre care se vorbeşte intens şi aprins, pentru că manuscrisul circulă din mână în mână (pe sub mână… Iar „Pioniera goală” a apărut doar după 10 ani de samizdat).

Roman tradus în peste douăzeci și cinci de țări, distins cu Scottish Arts Council Book of the Year Award și Premiul Ondaatje în 2006.

Având drept cadru decorul feeric al munţilor himalayeni, Valurile pământului e un roman despre conflictul dintre tradiţie şi modernitate şi totodată despre puterea naturii de a vindeca răni sufleteşti.

Accabadora este al doilea roman al Michaelei Murgia şi cel care a consacrat-o definitiv în peisajul literar italian, fiind distins cu şase importante premii literare, între care Premiul Campiello şi Premiul Mondello. În Italia, s-a vândut în peste cinci sute de mii de exemplare şi a fost tradus în numeroase limbi, printre care germană, franceză, engleză.